„Cea mai puternică femeie din lume” își revendică un rol central în jocul geopolitic global. Sanae Takaichi pregătește o transformare profundă a Armatei Japoniei

Cu o susținere publică solidă și un mandat politic puternic, Takaichi își asumă continuarea liniei trasate de Shinzo Abe, mizând pe consolidarea armatei, pe creșterea bugetului apărării și chiar pe o posibilă revizuire a constituției pacifiste a Japoniei.

Victoria care oferă guvernului puterea de a impune reforme majore

Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi și Partidul Liberal Democrat (PLD) au repurtat o victorie istorică în alegerile parlamentare desfășurate săptămâna trecută. Este pentru prima dată, de la fondarea formațiunii în 1955, când conservatorii controlează o majoritate de două treimi în camera inferioară a Dietei Japoniei.

Această majoritate calificată oferă guvernului un avantaj decisiv: dacă situația o va impune, cabinetul Takaichi ar putea neutraliza opoziția din camera superioară, unde coaliția sa nu deține încă majoritatea. În aceste condiții, premierul dispune de un mandat puternic pentru a-și avansa agenda politică.

Programul său include majorarea cheltuielilor pentru apărare, întărirea capacităților militare și chiar o posibilă revizuire a constituției pacifiste, document care limitează rolul Forțelor de Autoapărare și interzice implicarea Japoniei în război. Într-o analiză publicată de The Conversation, Sebastian Maslow, profesor de relații internaționale și politică japoneză contemporană la Universitatea din Tokio, ridică întrebarea esențială: se îndreaptă Japonia către o militarizare accentuată sub conducerea lui Takaichi? Și ce efecte ar putea avea această schimbare asupra securității regionale?

Contracararea ascensiunii Chinei

Takaichi s-a prezentat drept o versiune japoneză a lui Margaret Thatcher și continuatoare a moștenirii fostului premier Shinzo Abe. Revenit la putere în 2012, Abe promova ideea „restaurării unei Japonii puternice”. În cei opt ani de guvernare, el a introdus conceptul de „pacifism proactiv”, o strategie care a marcat o distanțare treptată de pacifismul strict postbelic.

Această abordare a presupus consolidarea armatei, relaxarea interdicțiilor privind exporturile de armament, dezvoltarea de noi parteneriate de securitate – inclusiv cu NATO, Uniunea Europeană și QUAD – și întărirea alianței cu Statele Unite. În 2014, o reinterpretare a constituției a permis Japoniei să practice „autoapărarea colectivă”, adică să intervină în sprijinul unui aliat atacat.

Takaichi consideră că misiunea sa este să continue această direcție. La scurt timp după instalarea în funcție anul trecut, ea a provocat tensiuni cu Beijingul sugerând că Japonia ar apăra Taiwanul în eventualitatea unui atac al Chinei. Reacția Beijingului a inclus presiuni economice și un discurs ferm, însă Takaichi nu și-a nuanțat poziția.

Nici ea, nici liderul chinez Xi Jinping nu par dispuși să accelereze normalizarea relațiilor bilaterale. Autoritățile chineze au descurajat turismul către Japonia și au avertizat că poziția premierului japonez afectează securitatea regională și ordinea internațională.

Pe plan intern, însă, abordarea fermă față de China pare să-i aducă beneficii politice. Un sondaj realizat după alegeri arată că 69% dintre respondenți aprobă activitatea cabinetului său.

Planul de transformare a armatei japoneze

Executivul condus de Takaichi urmează să revizuiască Strategia Națională de Securitate adoptată în 2022. Noua abordare ar putea integra obiectivele de securitate cu cele economice și industriale, sub conceptul de „gestionare a crizelor”.

În pofida nivelului ridicat al datoriei publice, premierul a majorat deja bugetul apărării la 2% din PIB înainte de termen și a promis alocări suplimentare. Printre opțiunile analizate se numără achiziția de submarine nucleare și o liberalizare suplimentară a exporturilor de armament, inclusiv posibilitatea transferului de arme letale.

Japonia a autorizat deja exportul de sisteme Patriot PAC-3 către Statele Unite pentru a reface stocurile trimise în Ucraina și Israel. De asemenea, Tokyo a convenit să vândă Australiei fregate din clasa Mogami și a semnat acorduri cu Italia și Regatul Unit pentru dezvoltarea comună a unui avion de vânătoare de generație viitoare.

În paralel, Japonia participă la o inițiativă coordonată de NATO pentru furnizarea de echipamente militare Ucrainei. Chiar dacă sprijinul nipon se limitează la echipamente neletale, această implicare poate deschide calea unei cooperări mai ample cu Alianța Nord-Atlantică.

Pe plan intern, Takaichi a promis adoptarea unei legi antispionaj, crearea unui Birou Național de Informații inspirat de modelul CIA și elaborarea unei strategii naționale de intelligence. Obiectivul pe termen lung este aderarea la rețeaua „Five Eyes”.

Relația cu Washingtonul și provocările viitorului

În contextul amenințărilor venite din partea Chinei, Coreei de Nord și Rusiei, Japonia rămâne dependentă de alianța sa strategică cu SUA. Takaichi trebuie să gestioneze această relație într-un moment în care Donald Trump promovează așa-numita „doctrină Donroe”, ce ar reorienta atenția strategică americană către emisfera vestică.

Trump a susținut-o în campania electorală, iar vizita sa programată la Washington pe 19 martie ar putea fi un moment-cheie pentru a influența poziția americană față de China înaintea unei posibile deplasări a liderului american la Beijing în aprilie. Totodată, pentru a contracara eventualele efecte ale unui acord comercial SUA–China, Takaichi ar putea accelera investițiile japoneze de 550 de miliarde de dolari în Statele Unite.

Acum un deceniu, Angela Merkel era descrisă drept „noul lider al lumii libere”. Astăzi, Takaichi este numită „cea mai puternică femeie din lume”. Modul în care va folosi această poziție pentru a naviga rivalitatea dintre marile puteri și fragilitatea alianțelor actuale va defini nu doar moștenirea sa politică, ci și echilibrul strategic din regiunea Indo-Pacific pentru anii ce urmează, conform Digi24.