Produsele din oaie, între gust și beneficii pentru sănătate. De ce românii le consumă tot mai rar?

„Puțină lume își pune această întrebare. În general, oamenii consumă produsele provenite de la oaie pentru gust și tradiție. Evită să se gândească la sănătate”, a comentat Mihaela Bogatu, specialist în chimie alimentară, într-un interviu pentru NewsEdge.

Atât carnea de miel, cât și laptele și brânzeturile din lapte de oaie pot face parte dintr-o alimentație sănătoasă, datorită conținutului ridicat de proteine, vitamine și minerale. Totuși, beneficiile apar atunci când sunt consumate cu moderație și integrate într-o dietă variată. Iar în cazul unor afecțiuni cronice este nevoie de prudență.

Laptele de oaie, o sursă concentrată de nutrienți

„Comparativ cu laptele de vacă, laptele de oaie are un conținut mai ridicat de proteine, calciu, fosfor și vitamine din complexul B. Tocmai această compoziție îl face apreciat atât în alimentația umană, cât și în industria lactatelor, unde este folosit pentru obținerea unor brânzeturi cu gust intens și consistență cremoasă”, spune Mihaela Bogatu.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), laptele și produsele lactate reprezintă una dintre cele mai importante surse de calciu biodisponibil, esențial pentru dezvoltarea și menținerea sănătății sistemului osos.

„Conținutul ridicat de proteine și minerale recomandă laptele de oaie în special copiilor aflați în perioada de creștere, adolescenților, femeilor aflate la menopauză și persoanelor în vârstă. Categorii pentru care aportul de calciu și proteine este deosebit de important”, adaugă Mihaela Bogatu.

În plus, cercetările din ultimii ani arată că laptele de oaie conține compuși bioactivi, precum acidul linoleic conjugat (CLA), peptide bioactive și acizi grași cu lanț mediu, care sunt studiați pentru efectele lor antioxidante și antiinflamatoare.

Mai ușor de digerat pentru unele persoane

De ce? Ne explică tot M. Bogatu: „O altă caracteristică a laptelui de oaie este structura diferită a grăsimilor. Acesta conține globule de grăsime mai mici și o proporție mai mare de acizi grași cu lanț scurt și mediu, care sunt metabolizați mai ușor de organism”.

Acest lucru explică de ce unele persoane îl tolerează mai bine decât pe laptele de vacă. Totuși, laptele de oaie conține în continuare lactoză. Astfel că persoanele cu intoleranță la lactoză trebuie să fie prudente. În schimb, unele brânzeturi maturate conțin cantități mai reduse de lactoză și pot fi tolerate mai bine.

Brânzeturile din lapte de oaie – gustoase și consistente

Telemeaua de oaie, brânza de burduf, cașul, urda sau cașcavalul obținut din lapte de oaie sunt produse apreciate pentru gustul intens. Și pentru valoarea lor nutritivă.

Acestea furnizează organismului proteine de calitate, calciu, fosfor, zinc și vitamine liposolubile, contribuind la menținerea sănătății sistemului osos și la funcționarea normală a sistemului imunitar.

În același timp însă, multe dintre aceste produse au un conținut ridicat de sare și grăsimi saturate. Din acest motiv, nutriționiștii recomandă consumul lor în cantități moderate. Mai ales în cazul persoanelor care suferă de hipertensiune arterială, boli cardiovasculare sau au colesterolul crescut.

Consumul frecvent și în cantități mari de brânzeturi grase poate contribui la creșterea nivelului colesterolului LDL („colesterolul rău”). În special atunci când este asociat cu o alimentație bogată în grăsimi animale și sedentarism.

Carnea de miel – o carne valoroasă din punct de vedere nutrițional

În România, carnea de miel este consumată în special în perioada sărbătorilor pascale. Însă specialiștii spun că aceasta poate reprezenta o alegere sănătoasă și în restul anului. Dacă este preparată corespunzător și consumată cu măsură.

„Oamenii se bucură de o friptură de miel de sărbători, dar cei mai mulți nu au idee ce aport aduce aceasta organismului”, continuă specialistul în chimie alimentară.

„Carnea de miel este o sursă importantă de proteine complete, fier, zinc, seleniu și vitamina B12, nutrienți esențiali pentru formarea globulelor roșii, funcționarea sistemului nervos și menținerea sistemului imunitar”.

Comparativ cu alte tipuri de carne, mielul conține mai mult fier decât carnea de pui și un aport important de vitamine din complexul B. Este recomandat persoanelor care au nevoie de un aport crescut de proteine sau fier. Cum sunt sportivii, persoanele aflate în recuperare după intervenții chirurgicale sau cele care suferă de anemie feriprivă.

Metoda de gătit contează

Potrivit dr. Alexandru Nechifor, medic specialist în medicină internă și gastroenterologie, carnea de miel este o carne de foarte bună calitate, cu condiția ca animalul să fie suficient de dezvoltat la sacrificare și să fie preparată corect.

„Ideal este să fie gătită la cuptor, înăbușită sau la grătar, nu prăjită. Fiind carne roșie, conține fier și vitamine din complexul B, dar și acizi grași Omega-3, zinc, fosfor și calciu”, explică medicul.

Specialistul recomandă alegerea mieilor cu o greutate de cel puțin 13-14 kilograme la sacrificare, deoarece carnea provenită de la animale foarte tinere conține o cantitate mai mare de purine și poate fi mai greu de digerat.

La fel ca în cazul tuturor tipurilor de carne roșie, beneficiile consumului de miel depind de cantitate și de modul de preparare.

Prepararea la cuptor, pe grătar sau prin fierbere este preferabilă prăjirii în ulei. Iar asocierea cu legume și salate proaspete contribuie la o digestie mai ușoară și la un aport mai echilibrat de fibre, vitamine și antioxidanți.

Nutriționiștii atrag atenția că mesele bogate în carne de miel, consumate împreună cu cantități mari de ouă, preparate foarte grase, alcool și deserturi tradiționale pot suprasolicita sistemul digestiv. Și pot favoriza apariția unor probleme digestive. În special la persoanele care au ținut perioade lungi de post și reiau brusc consumul de alimente de origine animală.

Cine poate să consume cu moderație produsele din oaie

„Faptul că produsele obținute de la ovine sunt bogate în nutrienți nu înseamnă că pot fi consumate fără restricții. Ca în cazul oricărui aliment, cantitatea și starea de sănătate a fiecărei persoane fac diferența”, atrage atenția M. Bogatu.

Carnea de miel și de oaie, dar și brânzeturile din lapte de oaie, conțin grăsimi saturate și colesterol alimentar. Consumul frecvent și în cantități mari poate contribui la creșterea colesterolului LDL („colesterolul rău”), unul dintre factorii de risc pentru bolile cardiovasculare.

Din acest motiv, medicii recomandă moderație în special persoanelor care suferă de hipercolesterolemie, boli cardiovasculare, hipertensiune arterială sau alte afecțiuni metabolice.

În cazul cărnii de miel, un alt aspect important îl reprezintă conținutul de purine. Aceste substanțe sunt transformate în organism în acid uric. Acumularea acestuia poate favoriza apariția gutei sau formarea calculilor renali la persoanele predispuse.

Dr. Alexandru Nechifor recomandă ca persoanele diagnosticate cu gută, afecțiuni hepatice, pancreatită, boli renale sau boli cardiovasculare decompensate să limiteze consumul de carne de miel. Și, foarte important, să urmeze recomandările medicului curant.

În același timp, specialiștii subliniază că nu există motive pentru eliminarea completă a acestor produse din alimentație în cazul persoanelor sănătoase. Consumul moderat, asociat cu un stil de viață activ și o alimentație echilibrată, este cheia menținerii beneficiilor nutriționale.

Cum se compară cu alte produse pe care le consumăm zilnic?

În comparație cu laptele de vacă, laptele de oaie este mai concentrat în proteine, calciu și grăsimi. Ceea ce îl face mai hrănitor, dar și mai consistent din punct de vedere caloric.

Brânzeturile din lapte de oaie oferă un aport mai mare de proteine și minerale decât multe sortimente obținute din lapte de vacă. Dar conțin, de regulă, și mai multă sare și mai multe grăsimi. Din acest motiv, ele sunt recomandate în porții moderate, integrate într-o alimentație variată.

În ceea ce privește carnea, mielul furnizează mai mult fier și vitamina B12 decât carnea de pui. Și este comparabil cu vita din punct de vedere al valorii nutritive. În schimb, are un conținut mai ridicat de grăsimi decât carnea slabă de pasăre. Motiv pentru care nutriționiștii recomandă alternarea surselor de proteine și evitarea consumului excesiv de carne roșie.

Organizațiile internaționale de sănătate recomandă ca alimentația să includă o varietate de surse de proteine – carne, pește, ouă, lactate și leguminoase – astfel încât organismul să beneficieze de toți nutrienții necesari fără excese.

De ce ajung produsele din oaie mai rar în coșul de cumpărături al românilor?

Deși România deține unul dintre cele mai mari efective de ovine din Uniunea Europeană, produsele obținute de la aceste animale nu se regăsesc foarte des în alimentația majorității românilor. De ce?

O prima explicație ne-o oferă Mihaela Bogatu: „Oamenii pur și simplu nu știu, nu le-a spus nimeni și nici nu le-a trecut prin cap să se intereseze de posibilele beneficii pentru organism”.

În cazul cărnii, consumul rămâne puternic sezonier. Mielul este asociat în primul rând cu sărbătorile pascale. În restul anului este ales mult mai rar. Studiile privind piața cărnii din România arată că românii preferă carnea de porc și de pasăre. Carnea de oaie și capră reprezintă doar o mică parte din consumul anual. Principalele motive sunt prețul mai ridicat, gustul și mirosul specifice, dar și faptul că mulți consumatori consideră că este mai dificil de preparat.

Nici produsele lactate din lapte de oaie nu sunt cumpărate la fel de frecvent ca cele obținute din lapte de vacă. Oferta este mai redusă, producția este sezonieră. Iar costurile de procesare sunt mai mari. Fapt care se reflectă și în prețul de la raft. În plus, consumatorii sunt deja obișnuiți cu produsele din lapte de vacă. Care sunt disponibile într-o gamă mult mai variată. Și la prețuri mai accesibile.

Specialiștii din domeniu consideră însă că există un potențial important de creștere pentru aceste produse, pe fondul interesului tot mai mare pentru alimente naturale, produse tradiționale și diete bogate în proteine.

În același timp, dezvoltarea procesării locale și diversificarea sortimentelor ar putea aduce mai multe produse din lapte și carne de oaie pe rafturile magazinelor și, implicit, în alimentația de zi cu zi a românilor.

„Doar că cineva trebuie să le spună oamenilor. Și despre beneficii și despre riscuri”, completează specialistul în chimie alimentară.

Lâna naturală, un material care revine în actualitate

Beneficiile oieritului nu se opresc însă la carne și lapte. Lâna, considerată ani la rând un produs cu valoare economică redusă, începe să fie redescoperită datorită interesului tot mai mare pentru materialele naturale și sustenabile.

În industria textilă, lâna este apreciată pentru proprietățile sale de izolare termică, capacitatea de a absorbi și elimina umezeala și confortul pe care îl oferă atât în sezonul rece, cât și în zilele călduroase. Fibrele naturale permit pielii să respire, reduc acumularea transpirației și sunt biodegradabile, ceea ce le transformă într-o alternativă la materialele sintetice.

Tot mai mult, lâna este folosită și în construcții, ca material pentru izolarea termică și fonică a clădirilor. Specialiștii arată că aceasta poate contribui la reglarea umidității din interiorul locuințelor, are o amprentă de carbon redusă. Și poate înlocui, în anumite aplicații, materialele sintetice utilizate pentru termoizolații.

Deși România deține unul dintre cele mai mari efective de ovine din Uniunea Europeană, valorificarea lânii rămâne încă modestă. Dezvoltarea unor piețe pentru produse textile, materiale izolatoare sau alte utilizări industriale ar putea transforma această resursă într-o sursă suplimentară de venit pentru crescătorii de ovine.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!