În 2023, suprafața agricolă a României era de 12,714 milioane hectare, dintre care 8,407 milioane hectare erau teren arabil, reprezentând 8,1% din suprafața agricolă a Uniunii Europene. Valoarea totală a producției agricole din România în același an a fost de 22,215 miliarde euro. Mai mare decât cea din anul precedent.
Suprafața terenului arabil plasează România la partea superioară a clasamentului suprafețelor agricole din Uniunea Europeană, cel mai mare producător și comerciant de cereale din lume.
Și totuși țara noastră continuă să fie un caz aparte în agricultura europeană. Cu o dimensiune medie a fermei de aproximativ 4,4 hectare, avem una dintre cele mai fragmentate structuri agricole din UE.
Desigur, așa cum susține un studiu al Parlamentului European, majoritatea fermelor din Uniune sunt foarte mici (sub 5 hectare). Diferența este că 70% din terene, la nivelul structurii europene, este exploatat de ferme mari.
Fermă mare = rentabilitate?
În principiu, da. În sensul în care o suprafață mai mare înseamnă o cultura mai extinsă, deci recolte mai bogate. În plus tehnologiile și tehnica sunt compatibile, în general cu suprafețele mari.
Pentru a-și acoperi cheltuielile de întreținere și producție și pentru a-și asigura un prag de rentabilitate care să garanteze continuitatea pe termen lung, o fermă de producție vegetală ar trebui să exploateze în jur de 100 de hectare de teren, este de părere Dr. ing. Nicu Vasile, președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din Romania (LAPAR), citat de Agro TV.
Dimensiunea ideală variază în funcție de diverși factori cum ar fi tipul de cultura, evoluția prețurilor inputurilor, mentenanței. Dar dincolo deaceste variable, fragmentarea accentuată omoară productivitatea.
O altă problema este că majoritatea fondurilor europene se duc către fermele cu suprafețe medii și mari.
Exploatațiile mici un pot adopta soluții tehnologice moderne. Nu-și permit investiții în utilaje moderne. Nu pot susține investiții și au un risc crescut de îndatorare. În special în condițiile scumpirilor îngrășămintelor pe fundalul crizei din Orientul mijlociu.
Agricultura inteligentă în contextul actual
O realitate incontestabilă este schimbarea climatică. De la modificarea temperaturilor medii din fiecare sezon până la intensificarea fenomenelor extreme, agricultura românească le resimte în mod direct. Se poate spune că anotimpurile și-au modificat anumite caracterisitici.
Desele perioade de secetă au scos la iveală nevoia de a responsabiliza consumul de apă și de a investi în instalații de irigare inteligente și economice.
Avansul tehnologic și inteligența artificială fac posible aplicarea unor soluții adaptate contextului chiar și pesuprafețe mai mici.
În acest context suprafețele de teren mai mici oferă o mai multă flexibilitate și o posibilitate accentuată de adaptare.
Condiția este asocierea fermierilor pentru a putea beneficia de cel mai avantajoase posibilități de finanțare. În acest domeniu Planul Național Strategic pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală(PNS) pentru perioada 2023-2027 ar putea oferi soluții.
Sprijin pentru tineri fermieri
DR 12 se adresează tinerilor fermieri și fermierilor recent instalați, care conduc o exploatație agricolă și se află la început de drum în agricultură. Programul sprijină investițiile destinate dezvoltării și consolidării fermelor, contribuind la creșterea eficienței și stabilității acestora.
Finanțarea poate ajunge până la 200.000 de euro per proiect. Cu un sprijin nerambursabil de până la 80%. Sunt eligibile investițiile în modernizarea exploatațiilor agricole, construcții și dotări, utilaje și echipamente, precum și spații de depozitare, condiționare sau procesare.
Fonduri pentru fermele de mici dimensiuni
Modernizarea fermei și creșterea capacității de producție, prin achiziția de utilaje și echipamente agricole, amenajarea spațiilor de depozitare, condiționare sau procesare, precum și prin soluții de digitalizare, irigații și utilizarea energiei din surse regenerabile pot fi finațate prin DR14.
Finanțarea poate ajunge până la 50.000 de euro per proiect cu o contribuție proprie de 15%.
Alte domenii care-și pot găsi finanțarea prin PNS sunt horticultura, cultivarea hameiului, a florilor și a palntelor medicinale și aromatice.
Date suplimentare se pot obține de pe site-ul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură.
Dincolo de contextele și oportunitățile de moment, putem spune că ferma rentabilă a viitorului nu va fi nici foarte mică, nici excesiv de mare. Ci una de dimensiune medie (100–400 ha), bine capitalizată, digitalizată și integrată în piață.
Propunerea noastră
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.
Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.
Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!
