Canicula, dușmanul ascuns al bunei dispoziții. Cum ne schimbă temperaturile extreme comportamentul

Canicula are un efect pe care puțini îl bănuiesc atunci când se plâng doar de disconfortul fizic al zilelor toride. Ea ne schimbă, măsurabil, comportamentul. Potrivit specialiștilor citați de The Guardian, temperaturile extreme pun corpul într-o stare de alertă fiziologică permanentă, iar creierul nostru poate confunda cu ușurință semnalele acestei lupte interne cu emoții negative reale, furie, anxietate, iritabilitate. Înțelegerea acestui mecanism, spun experții, este primul pas către o mai bună gestionare a verilor tot mai fierbinți.

Intervalul de temperatură internă sigură menționat de dr. Sawchuk, 36,1°C-37,2°C, corespunde definiției medicale standard a temperaturii corporale normale (normotermie), folosită la nivel internațional în practica medicală.

Cum afectează temperaturile ridicate organismul, pas cu pas

„Temperaturile ridicate au efecte în cascadă asupra corpului”, a declarat dr. Craig Sawchuk, psiholog la Clinica Mayo din Rochester, citat de The Guardian. Când se face cald, corpul se activează la maximum, lucrând intens pentru a menține temperatura internă într-un interval sigur, în general între 36,1°C și 37,2°C.

Unul dintre primele mecanisme declanșate este dilatarea sistemului vascular, care permite circulației mai rapide a sângelui în tot corpul, explică Sawchuk. Acest proces aduce mai mult sânge aproape de suprafața pielii, reducând izolația naturală și permițând disiparea căldurii acumulate în interior. Pe timp de iarnă se întâmplă exact opusul: vasele de sânge se contractă, iar sângele rămâne mai departe de piele, pentru a păstra căldura internă.

Toată această activitate suplimentară are un preț. Inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a răci corpul, ceea ce duce direct la o creștere a ritmului cardiac. Asta chiar și atunci când nu facem niciun efort fizic aparent. Dilatarea vaselor de sânge declanșează, de asemenea, reacția de transpirație, mecanismul principal prin care organismul se răcorește.

prelungită, te poate face vulnerabil la deshidratare. Aceasta poate duce, la rândul ei, la crampe musculare, dureri de cap, oboseală, dificultăți de concentrare și schimbări emoționale. E un cerc vicios în care disconfortul fizic hrănește direct instabilitatea psihică.

Nu toată lumea resimte căldura identic, notează dr. Susan Albers, psiholog clinician la Clinica Cleveland. Nici nu există un prag universal pentru ceea ce înseamnă „fierbinte”. În general, spune ea, atunci când temperaturile urcă spre 30 de grade Celsius, căldura începe să pună o presiune suplimentară reală asupra corpului.

Cine este mai vulnerabil la efectele caniculei asupra minții

Sensibilitatea la temperaturile extreme variază considerabil de la o persoană la alta, în funcție de modul în care organismul reglează temperatura sau de mediul în care persoana a crescut. Prin contrast, cei crescuți în climate calde tind să fie mai bine aclimatizați și să tolereze mai ușor căldura.

Adulții mai în vârstă și copiii mici au dificultăți mai mari în a-și regla temperatura internă, precizează Albers. În plus, unele medicamente, inclusiv antidepresivele, stimulentele, antihistaminicele și medicamentele pentru tensiunea arterială, pot îngreuna procesul natural de răcire a organismului, crescând riscul unor reacții mai severe pe canicula. „Persoanele cu afecțiuni cronice, cele însărcinate și oricine lucrează sau face exerciții în aer liber prezintă, de asemenea, un risc mai mare”, explică Albers. Chiar și anumite trăsături de personalitate joacă un rol: neuroticismul, de exemplu, pare să crească probabilitatea unor răspunsuri emoționale mai proaste la temperaturile ridicate, potrivit dr. Kim Meidenbauer, profesor asistent de psihologie la Universitatea de Stat din Washington. E o legătură care arată cât de strâns este împletită vulnerabilitatea fizică la căldură cu cea psihică.

De ce căldura ne face morocănoși, iar creierul confundă corpul cu emoția

Aici se află, poate, cea mai interesantă descoperire a specialiștilor: „Disconfortul este cu siguranță o parte importantă a acestuia”, spune Meidenbauer. Este greu să fii într-o dispoziție bună când te simți „ca o umflătură fierbinte și umedă”. Dar dincolo de disconfortul evident, temperaturile extreme afectează și modul în care interpretăm stimulii din jur, deoarece reacțiileamintite ale organismului la căldură pot fi resimțite similar cu suferința emoțională.

Meidenbauer oferă un exemplu concret. Dacă simți că ritmul cardiac crește și cineva spune ceva enervant, s-ar putea să interpretezi acea creștere a pulsului drept semn de iritare sau furie. Va fi mai mult decât o simplă reacție a corpului la căldura neplăcută. „Dacă corpul tău nu ar munci din greu și ritmul cardiac ar fi mai scăzut în aceeași situație, s-ar putea să dai ochii peste cap și să ignori situația ca pe cineva nepoliticos, fără să ai aceeași experiență de a te simți iritat”, explică ea.

Canicula afectează negativ și calitatea somnului, adaugă Sawchuk, iar somnul prost erodează și mai mult capacitatea noastră de a tolera stresul și iritațiile de zi cu zi. Acesta e un factor agravant care se adaugă direct efectelor discutate anterior asupra sănătății mintale.

Cum ne putem proteja mintea de efectele caniculei

„A fi proactiv și conștient este esențial”, subliniază Meidenbauer. Primul pas este să fii atent la propriile reacții la căldură și să urmărești condițiile meteorologice înainte de a-ți planifica ziua.

Printre recomandările concrete ale specialiștilor pentru gestionarea temperaturilor extreme se numără câteva importante.

Cel mai evident e evitarea celei mai fierbinți părți a zilei, dar și resetarea sistemului nervos. „Supraîncălzirea poate face creierul să se simtă suprastimulat”, spune Albers, citată de The Guardian. Dacă observi că devii anxios sau iritabil din cauza caniculei, încearcă să intri într-un spațiu cu aer condiționat, să stai câteva minute într-o cameră întunecată sau să-ți stropești fața cu apă rece. Dacă nu ai aer condiționat acasă, Albers recomandă căutarea unor spații publice răcoroase (mall-uri, biblioteci, cinematografe sau centre comunitare de răcire).

O metodă rapidă de răcire la îndemână, în geantă sau în mașină poate fi salvatoare. E o sticlă de apă reutilizabilă, un ventilator portabil, un prosop răcoritor, cremă de protecție solară și pachete cu electroliți.

Nu strică să-i analizezi pe cei din jur. Dacă ești alături de copii mici, adulți mai în vârstă sau alte persoane care nu-și reglează bine temperatura, urmărește-le starea. Dacă observi amețeli, dureri de cap, iritabilitate sau confuzie, du-i cât mai repede într-un loc răcoros. Albers recomandă și verificarea vecinilor, a rudelor mai în vârstă și a prietenilor care locuiesc singuri, în timpul valurilor de căldură.