Burnout-ul este ignorat în Parlament. Legea pentru prevenirea epuizării profesionale, respinsă în Senat

În România, o inițiativă legislativă care urmărea recunoașterea și prevenirea burnout-ului a primit raport de respingere în Comisia pentru muncă din Senat.

Proiectul a fost inițiat de ministrul Economiei Irineu Darău și de senatoarea USR Cynthia Păun. Inițiativa urmărea introducerea unui cadru minim de prevenție și recunoaștere a epuizării profesionale.

În comisie, doar senatorii USR și UDMR au votat în favoarea proiectului. Reprezentanții celorlalte partide s-au abținut.

Ce ar fi schimbat legea pentru angajați?

Într-un interviu acordat pentru News Edge, senatoarea Cynthia Păun a explicat că legea nu introduce obligații excesive pentru angajatori.

Ea spune că scopul principal era recunoașterea oficială a fenomenului. „Proiectul nostru avea ca scop recunoștea prin lege și definirea foarte clară a epuizării profesionale, așa cum este ea prevăzută de OMS”, explică Cynthia Păun.

Potrivit acesteia, burnout-ul este considerat un sindrom asociat contextului ocupațional. Simptomele includ consumarea energiei, distanțarea mentală față de muncă și sentimentul de ineficiență profesională. Inițiativa urmărește identificarea riscurilor și implementarea unor politici de prevenție în organizații.

De asemenea, introduce câteva obligații minime. Angajatorii ar fi trebuit să informeze anual salariații despre riscurile epuizării profesionale și metodele de prevenire. De asemenea, ar fi fost necesară evaluarea riscurilor psihosociale din mediul de lucru.

În același timp, salariații ar fi avut dreptul să semnaleze riscurile de epuizare profesională fără teama unor sancțiuni disciplinare.

Burnout-ul poate apărea în orice domeniu

Potrivit senatoarei Cynthia Păun, fenomenul nu se limitează la anumite profesii. Ea afirmă că epuizarea profesională poate apărea în orice organizație. Cauza principală este suprasolicitarea. 

Senatoarea oferă exemplul unei echipe în care mai mulți angajați pleacă sau intră în concediu. Sarcinile rămase ajung să fie preluate de mai puține persoane. Presiunea crește rapid. În aceste condiții, chiar și un mediu de lucru corect organizat poate produce epuizare.

„Nu este neapărat o vină a angajatorului. Uneori este o situație temporară care trebuie gestionată”, explică aceasta.

Schimbările produse de pandemie au accentuat fenomenul burnout-ului. Senatoarea spune că telemunca poate crea o presiune suplimentară asupra angajaților.

„De fiecare dată când lucram de acasă, tindeam să lucrez mai mult”, a declarat Cynthia Păun. Ea explică faptul că economisirea timpului de transport și accesul permanent la instrumente digitale duc la prelungirea programului. În multe cazuri, pauzele dispar. Granița dintre viața personală și muncă devine neclară.

Diferența dintre oboseala normală și burnout

Din punct de vedere clinic, burnout-ul nu reprezintă doar oboseală. Psihologul Liviu Saizescu spune că diferența apare în modul în care persistă simptomele. El explică faptul că oboseala normală apare după perioade intense de muncă și dispare după odihnă.

Burnout-ul are un alt tipar. „Persoana ajunsă în burnout nu se mai poate deconecta de la muncă nici măcar atunci când nu este la serviciu”, explică Liviu Saizescu. 

Specialistul descrie trei simptome principale. Primul este epuizarea emoțională profundă. Pacienții spun că resursele lor emoționale s-au epuizat. Al doilea simptom este detașarea mentală față de muncă. Activitățile profesionale devin lipsite de sens. Al treilea element este scăderea eficienței profesionale. Persoana simte că nu mai poate face față sarcinilor.

Burnout-ul este recunoscut ca fenomen ocupațional în clasificarea medicală ICD‑11.

Ce se întâmplă în creierul unei persoane epuizate

Epuizarea profesională produce schimbări reale în organism. Psihologul Liviu Saizescu spune că stresul cronic afectează activitatea cerebrală și sistemul hormonal. Cercetările conduse de profesoara Agnetea Sandström de la Universitatea Umeå arată că persoanele cu sindrom de epuizare au o activitate redusă în cortexul prefrontal.

Această zonă a creierului controlează funcții esențiale. Printre acestea se numără memoria de lucru, atenția și capacitatea de planificare. Reducerea activității în această regiune produce dificultăți cognitive. Pacienții spun că își pierd concentrarea sau fac greșeli în sarcini simple.

Stresul prelungit afectează și sistemul endocrin. Axa de răspuns la stres își pierde ritmul normal. Nivelul hormonului cortizol devine neregulat. Rezultatul include oboseală dimineața, agitație seara și tulburări de somn.

De ce generațiile tinere sunt mai vulnerabile

Generațiile tinere raportează niveluri mai ridicate de stres. Un studiu realizat de compania Modern Health arată că 79% dintre Millennials și membrii generației Z spun că și-au sacrificat sănătatea mintală pentru muncă.

De asemenea, 77% afirmă că au continuat să lucreze chiar și în timpul unor crize de sănătate mintală. Aceste generații intră pe piața muncii într-un context economic instabil.

Mulți tineri se confruntă simultan cu presiunea costului vieții, incertitudinea profesională și lipsa stabilității economice. În plus, pandemia a redus interacțiunile sociale la locul de muncă. Mulți angajați și-au început cariera în regim remote.

Lipsa relațiilor informale dintre colegi reduce sentimentul de apartenență. În aceste condiții, munca devine doar o listă de sarcini.

Ce pot face companiile și angajații

Psihologul spune că prevenția burnout-ului necesită o abordare din două direcții. Organizațiile trebuie să identifice riscurile psihosociale. Printre metode se numără sondajele interne, analiza fluctuației de personal și monitorizarea concediilor medicale.

Cea mai frecventă cauză a burnout-ului rămâne suprasolicitarea. „Principala cauză a epuizării este prea multă muncă pentru prea puțini oameni”, afirmă Liviu Saizescu. În același timp, angajații au nevoie de limite clare între muncă și viața personală.

Închiderea notificărilor după program și stabilirea unor ritualuri de final de zi pot reduce presiunea psihologică.

Ce urmează pentru proiectul de lege

După raportul de respingere din comisie, proiectul urmează să fie supus votului în plenul Senatului. Dacă inițiativa trece de această etapă, va ajunge la Camera Deputaților pentru dezbatere și vot final.

Senatoarea Cynthia Păun spune că speră într-o dezbatere mai amplă în etapa următoare.

Ea consideră că fenomenul burnout-ului există deja în piața muncii și că ignorarea lui nu reduce impactul social. „Burnout-ul nu este un moft și nici o boală inventată. Este un fenomen real, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății”, a declarat aceasta. Inițiatorii proiectului susțin că lipsa unui cadru legislativ dedicat poate amplifica pe termen lung costurile sociale și economice ale epuizării profesionale.