„Am vrut să fim pregătiți pentru situația în care acest conflict continuă și poate avea un efect și mai negativ asupra pieței produselor petroliere din România”, a explicat Ivan, precizând că documentul recent apărut în presă nu reprezintă o decizie oficială a Guvernului, ci un document intern de lucru al Coaliției.
Bogdan Ivan: Un document de lucru
Ministrul a subliniat că materialul apărut în mass-media a fost conceput pentru a pregăti eventuale măsuri. „Documentul care a ajuns în presă este un document intern al Coaliției, al Guvernului. Am vrut să fim pregătiți ca, dacă de exemplu Guvernul decide miercuri să ia o decizie, să existe deja cadrul normativ scris. Să fie avizat de toate ministerele de resort și să poată fi pus în aplicare a doua zi”, a explicat Ivan.
Potrivit ministrului, Ministerul Energiei are responsabilitatea de a asigura funcționarea pieței și disponibilitatea produselor petroliere. Deciziile privind fiscalitatea țin în principal de Ministerul Finanțelor. „Sunt doi piloni extrem de importanți pe zona de piață. Asigurarea produselor petroliere și a lichidității, adică să existe suficientă motorină și benzină în piață. Pe segmentul de fiscalitate, principalul resort îl are Ministerul de Finanțe”, a precizat oficialul.
Scenarii flexibile pentru situații de criză
Documentul analizat de Coaliție conține mai multe scenarii care pot fi ajustate în funcție de evoluțiile economice și politice. „Este un document de lucru în care avem mai multe scenarii pe care le-am pus pe masa Guvernului. El poate suporta modificări în funcție de aspecte bugetare, de oportunitate și de decizia politică finală”, a adăugat Ivan.
Ministrul a mai explicat că pachetul pregătit are rolul de a oferi Guvernului instrumentele necesare pentru a reacționa rapid. „Eu am vrut să vin cu un pachet care să permită Guvernului să poată interveni de urgență în situația în care acest conflict va escalada și vom avea o creștere continuă a prețurilor. În această seară nu pot spune cu certitudine care dintre aceste propuneri sau în ce formă vor fi adoptate.”, a concluzionat oficialul.
Creșterea prețurilor, mai redusă decât în alte țări
Ivan a subliniat că impactul creșterii cotațiilor internaționale asupra pieței românești a fost mai redus decât în alte state europene. „România, la fel ca fiecare țară din lume, a avut de suferit în urma acestui val al scumpirii prețului la nivel internațional, în contextul escaladării conflictului militar în Orientul Mijlociu. În momentul de față avem o creștere medie la produsele petroliere de bază de aproximativ 8,7%, comparativ cu state din vest, precum Italia, Germania sau Spania, unde creșterile au ajuns la 20-23%”, a precizat ministrul.
Această diferență, a explicat Ivan, se datorează atât structurii pieței locale, cât și măsurilor deja luate pentru a proteja consumatorii. El a adăugat că documentul pregătit pentru Guvern este menit să asigure o reacție rapidă și coordonată. Dar doar dacă prețurile continuă să crească, protejând astfel atât consumatorii, cât și piața de carburanți din România.
Scumpiri evidente
Luni, 16 martie 2026, preţurile la carburanţi au fost în creştere, faţă de cele afişate la sfârşitul săptămânii trecute.
Concret, conform specialiştilor, vorbim despre o creştere a preţurilor la carburanţi cu până la 20 de bani pe litru. De exemplu, preţul pentru un litru de motorină premium a crescut cu 20 de bani pe litru. Asta înseamnă că un litru de motorină premium a ajuns să coste între 9,33 şi 9,6 lei.
Preţurile pentru un litru de benzină standard, un litru de benzină premium şi un litru de motorină standard au crescut cu nouă bani. Un litru de benzină standard a ajuns să coste între 8,45 şi 8,6 lei, un litru de benzină premium a ajuns să coste între 9,03 şi 9,32 lei, iar un litru de motorină standard a ajuns să coste între 8,95 şi 9,05 lei.
Nu în ultimul rând trebuie precizat că preţul pentru un litru de GPL se menţine constant, undeva la 3,98-3,99 lei.
