Prețul călătoriei la depărtare, cu cu un avion, devine tot mai prohibitiv. Combustibilul de aviație s-a dublat după atacurile asupra Iranului, iar companiile aeriene transferă costurile către pasageri. Cifrele sunt elocvente. Pe 27 februarie, cu o zi înainte de atacuri, alimentarea unui Boeing 737-800 costa aproximativ 17.000 de dolari. Acestea erau prețurile medii la New York, Houston, Chicago și Los Angeles. Șase zile mai târziu, același plin ajunsese la peste 27.000 de dolari. Ulterior, după declarația lui Trump că războiul ar putea lua sfârșit „foarte curând”, prețul a coborât spre 23.000 de dolari.
Prețul combustibilului de aviație a ajuns la 3,95 dolari pe galon (3,785 litri), cu 56% mai mult față de 2,50 dolari, nivelul din preziua atacurilor. Air New Zealand a anunțat că prețul carburantului de aviație a urcat de la 85–90 de dolari pe baril înainte de conflict, la 150–200 de dolari. S-a suspendat totodată orice prognoză financiară pentru 2026 din cauza incertitudinii generate de război.
50.000 de zboruri anulate, rute redesenate
Impactul operațional este uriaș. Aproape 50.000 de zboruri au fost anulate de la 28 februarie până în prezent, potrivit firmei de analiză aeriană Cirium. Companiile aeriene evită spațiul aerian din Irak, Iran, Siria și Israel, ceea ce forțează rute mai lungi și costuri suplimentare de operare.
Finnair a anulat zborurile spre Doha și Dubai până pe 29 martie. Nu mai survolează deloc spațiul aerian al Irakului, Iranului, Siriei și Israelului. ITA Airways a suspendat zborurile spre Tel Aviv până pe 2 aprilie. KLM a oprit serviciile spre Dubai până pe 28 martie. Lufthansa Group, care include Lufthansa, Austrian Airlines, Swiss și Brussels Airlines, a anulat zborurile spre Tel Aviv până pe 2 aprilie și spre Dubai până pe 28 martie. Wizz Air a suspendat zborurile spre Israel până pe 29 martie și serviciile spre Dubai, Abu Dhabi, Amman și Jeddah până în septembrie.
Emirates, Qatar Airways și Etihad, care asigură împreună circa o treime din traficul de pasageri între Europa și Asia și mai mult de jumătate din zborurile dintre Europa și Australia, se confruntă cu perturbări majore ale operațiunilor.
Cine a scumpit deja biletele
Reacția companiilor aeriene nu a întârziat. Cathay Pacific va dubla suprataxele pe combustibil începând cu 18 martie, după ce directorul executiv Ronald Lam a confirmat că prețul carburantului în luna martie este deja dublu față de media ultimelor două luni. AirAsia a anunțat majorări temporare ale prețurilor și suprataxe pe combustibil. Thai Airways se așteaptă la creșteri de 10–15% ale tarifelor, iar Qantas a majorat prețurile cu sume diferite în funcție de rută.
Air France-KLM a anunțat că tarifele economy pe zboruri long-haul vor crește cu aproximativ 50 de euro dus-întors. Air India a introdus suprataxe pe combustibil pe anumite rute, urmând ca după 18 martie acestea să crească cu până la 50 de dolari pentru biletele spre Europa, America de Nord și Australia. Hong Kong Airlines a majorat suprataxele pe mai multe rute. FlySafair din Africa de Sud a anunțat o suprataxă temporară pe combustibil.
Directorul general al Asociației Internaționale a Transportului Aerian, Willie Walsh, a avertizat că prețul biletelor ar putea urca cu până la 9% la nivel global. Combustibilul reprezintă aproximativ un sfert din cheltuielile totale ale companiilor aeriene.
Companiile aeriene americane nu au scumpit încă biletele, dar semnalele sunt clare. Directorul executiv al United Airlines, Scott Kirby, a declarat că impactul asupra rezultatelor financiare din primul trimestru va fi semnificativ și că efectul asupra tarifelor va „începe probabil rapid”. O analiză Deutsche Bank a constatat că tarifele medii pentru zborurile interne americane rezervate pentru sfârșitul lunii martie au crescut deja cu 15–124%. Prețul unui bilet Spirit Airlines pentru sfârșitul lunii martie a sărit de la 86 la 193 de dolari. Tarifele pentru zborurile transatlantice s-au dublat în medie.
Ce ar trebui să facă pasagerii
Experții au un sfat unanim: rezervați acum. Specialiștii recomandă blocarea celor mai mici tarife disponibile pentru vacanțele de vară, mai ales pentru zborurile cu opțiuni de modificare flexibilă. Dacă prețul scade ulterior, pasagerii pot solicita diferența sub formă de credit, nu rambursare în numerar. O altă strategie este utilizarea milelor și punctelor de fidelitate, care tind să rămână stabile ca valoare chiar și când prețurile în numerar cresc.
Biletele cumpărate din România
Vestea bună este că românii nu au simțit încă scumpirile. În primele 11 zile din martie 2026, prețul mediu al unui bilet de avion achiziționat de români pe platforma Vola.ro a fost de 144,33 euro per pasager, cu 5,7% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. O scădere, nu o creștere, în mijlocul unui conflict care a dublat prețul kerosenului.
Explicația este tehnică și are un nume: hedging. Companiile aeriene europene nu cumpără combustibil la prețul zilei, ci negociază din timp cantități mari la un tarif fix, valabil pentru lunile următoare. Principalii operatori low-cost europeni, printre care Ryanair și easyJet, care domină și piața din România, și-au asigurat în acest fel până la 84% din necesarul de carburant pentru primul semestru din 2026.
Aceasta înseamnă că un baril la 200 de dolari nu se traduce automat și imediat într-un bilet mai scump, cel puțin nu încă.
Dar amortizarea are o dată de expirare. Wizz Air, unul dintre cei mai mari operatori pe rutele din și spre România, a avertizat că nivelul său de acoperire prin hedging scade la aproximativ 55% după aprilie 2026, ceea ce face ca biletele de vară să fie semnificativ mai expuse la volatilitatea prețului carburantului.
Sfatul Vola
Claudia Tocilă, directorul de marketing al Vola.ro, a formulat sfatul platformei fără echivoc: „După aprilie, expunerea crește semnificativ și ne așteptăm ca prețurile să reflecte noua realitate a pieței. Dacă știți deja destinația și perioada, profitați de această fereastră de oportunitate, în acest moment nu putem estima nivelul creșterilor de preț”.
Pe rutele spre Asia, efectele sunt deja vizibile pentru pasagerii care zboară din hub-uri vest-europene. Un zbor dus-întors Frankfurt–Singapore, care costa între 400 și 800 de euro înainte de conflict, a ajuns la peste 2.000 de euro. Zborurile spre Delhi, Bangkok, Mumbai sau Beijing au înregistrat scumpiri similare. Românii care tranzitează astfel de hub-uri pentru destinații asiatice vor fi afectați indirect, prin creșterea tarifelor de conectare.
Concluzia practică este simplă: pentru vacanțele de vară rezervate din România, fereastra de prețuri stabile există, dar se închide. Rezervările făcute acum, la tarifele din această săptămână, sunt probabil cele mai avantajoase pe care le vor găsi călătorii în 2026.
