Apel comun al Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei pentru înființarea unei filiale la Chișinău

Apel comun al Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei pentru înființarea unei filiale la Chișinău Academia Romana
Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au transmis un apel oficial Parlamentului României, solicitând sprijin pentru modificarea cadrului legislativ care ar permite deschiderea unei Filiale a Academiei Române la Chișinău. Inițiativa presupune adoptarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, proiect aflat în dezbaterea Senatului, înregistrat cu nr. L72/2026.

În documentul semnat de președinții celor două instituții, acad. Ioan-Aurel Pop și acad. Ion Tighineanu, se arată:

„Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, foruri supreme de consacrare a valorilor intelectuale românești, vă adresează prezentul Apel privind modificarea Legii Academiei Române din anul 2001, în vederea funcționării optime a instituției fondate la București în anul 1866, inclusiv pentru posibilitatea creării Filialei Academiei Române la Chișinău. Demersul nostru se înscrie într-un proces firesc și consecvent de apropiere instituțională între cele două academii-surori, proces reafirmat prin Declarația comună din 30 decembrie 2025 și prin Apelul comun din 15 ianuarie 2026, adoptat de Ziua Culturii Naționale.”

Cele două foruri subliniază că apropierea instituțională dintre București și Chișinău are o continuitate clară și este parte a unui parcurs asumat public în ultimele luni.

Argumente istorice și instituționale

Semnatarii documentului evidențiază și dimensiunea istorică a inițiativei:

„În contextul actual, Academia Română are filiale doar în Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. Proiectul de lege aflat în dezbaterea Senatului României creează cadrul juridic necesar pentru această inițiativă. Menționăm că Academia Ungară de Științe are o filială la Cluj-Napoca din anul 2007. E singura filială de peste hotare a Ungariei și funcționează foarte bine.”

Totodată, apelul amintește vocația de unitate a Academiei Române încă de la fondarea sa, în 1866, când printre membrii fondatori s-au numărat și personalități din Basarabia.

Obiectivele concrete ale viitoarei filiale

Documentul detaliază scopurile urmărite prin crearea Filialei la Chișinău:

„România culturală unificată a precedat România politică. Astăzi, în contextul parcursului european al Republicii Moldova, suntem chemați să consolidăm din nou, prin instituții și proiecte concrete, unitatea culturală și științifică a spațiului românesc. Crearea Filialei Academiei Române la Chișinău urmărește: accelerarea consolidării comunității oamenilor de știință și cultură din întregul spațiu românesc; relansarea și sistematizarea schimburilor inter-academice, practică consacrată în lumea academică internațională; organizarea comună de școli de vară, conferințe și proiecte de anvergură, cu participarea unor personalități științifice de prestigiu internațional; susținerea atragerii tinerilor talentați către cercetare și creație intelectuală; consolidarea prezenței spațiului românesc în organismele internaționale (Consiliul Științific Internațional, Parteneriatul Inter-Academic pentru Știință, Sănătate și Politici Publice, Federația Europeană a Academiilor de Științe și Umanistice – ALLEA ș.a.), care conturează viziuni strategice privind dezvoltarea științei la scară globală.”

„Unire prin fapte” și responsabilitate istorică

Apelul face trimitere la ideea de „Unire prin fapte”, evocată de președinta Republicii Moldova la Conferința de Securitate de la München, și subliniază caracterul practic al inițiativei.

„În spiritul ideii de ‘Unire prin fapte’, evocată de președinta Republicii Moldova la Conferința de Securitate de la Munchen, cele două academii subliniază că această filială nu reprezintă un gest simbolic, ci un proiect instituțional concret, orientat spre cooperare efectivă, compatibilizare europeană și integrare academică reală.

În plan simbolic, crearea Filialei Academiei Române la Chișinău reprezintă un pas sigur spre reîntregirea spirituală a Academiei Române, reafirmând legătura organică dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Este o verigă de legătură instituțională, care pregătește temelia unei unități durabile, construite prin educație, știință și cultură. Adoptarea acestei modificări legislative nu este un act administrativ, ci unul de responsabilitate istorică și un semnal de încredere în viitorul comun al românilor în cadrul Uniunii Europene. Vă adresăm, de aceea, rugămintea de a susține și adopta, în cel mai scurt timp, modificările necesare Legii Academiei Române, pentru a permite crearea Filialei de la Chișinău. Academia Română rămâne, la 160 de ani de la înființare, cea mai importantă instituție a științei, culturii și creației intelectuale a întregului popor român, a tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceștia. De aceea, este firesc ca oamenii de știință și de creație din Republica Moldova să fie parte a întregului edificiu de consacrare intelectuală și de cercetare care este Academia Română.”

Prin acest apel, cele două academii solicită Legislativului român adoptarea rapidă a modificărilor necesare, apreciind că inițiativa are atât o dimensiune practică, cât și una simbolică, în contextul actual al relațiilor dintre România și Republica Moldova.

0 comentarii