Anularea modificărilor din Legea emitenților menține acționarii pasivi. Horia Gustă, președintele AAF: „Să nu modificăm legi peste noapte”

Piața de capital din România traversează o transformare profundă. Reforma legislativă de anul trecut (legea 238/2025) se face simțită. Recent, modificarea Legii Emitenților a eliminat bariere care stagnau piața de decenii. Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), a oferit detalii esențiale despre acest progres recent într-un interviu pentru RFI. Schimbările despre care s-a discutat vizează direct eficiența companiilor listate la Bursa de Valori București (BVB).

Fracțiile de acțiuni erau imprescriptibile

Totul pleacă de la Legea 24/2017. Orice firmă listată trebuie să respecte acest cadru riguros. Problema majoră apărea la consolidarea valorii nominale. Consolidarea înseamnă creșterea prețului per acțiune prin gruparea mai multor titluri vechi. De exemplu, zece acțiuni de 1 leu devin una singură de 10 lei.

În acest proces apar inevitabil fracții matematice. Dacă un investitor avea 13 acțiuni, acesta rămânea cu 1,3 titluri noi. Vechea legislație proteja aceste fracții de 0,3 într-un mod disproporționat. Horia Gustă explică anomalia tehnică:

„Legea spunea că plata acestei fracții este imprescriptibilă purtând asupra ei un drept de proprietate. Lucru care nouă nu ni s-a părut în regulă […] și am propus un amendament de eliminare a acestei imprescriptibilități”.

Această „eternitate” a plății bloca orice inițiativă de modernizare. Companiile listate erau dezavantajate clar față de cele netranzacționate. Firmele de pe bursă erau practic obligate să gestioneze aceste resturi la infinit.

Legea 238/2025: Alinierea la Standardele Europene

Recenta Lege 238 a pieței de capital schimbă regulile jocului. Aceasta introduce prescripția de 3 ani pentru sumele aferente fracțiilor. Este o măsură bună din punct de vedere juridic. Ea aliniază România la practicile din Uniunea Europeană. Nimeni în Europa nu mai folosea conceptul de plată imprescriptibilă pentru astfel de resturi.

Acum, mecanismul de piață este fluid. Sumele de bani rezultate din fracții sunt depuse în conturi bancare dedicate. Investitorii au la dispoziție trei ani să își ridice banii. Horia Gustă aduce în sprijinul acestei legi argumente filosofice și juridice:

„Într-o societate în care demnitatea și libertatea persoanei sunt valori supreme nimeni nu poate fi ținut perpetuu să răspundă pentru obligațiile sale. Prescripția are rolul de a consolida ordinea socială”.

Astfel, incertitudinea dintre deținătorii de acțiuni întregi și cei de fracții este eliminată. Piața devine predictibilă și curată din punct de vedere contabil.

Contextul este dat de eșecul privatizării în masă

De ce a fost nevoie de 31 de ani pentru această schimbare? Răspunsul se află în anii 1995-1996. Programul de privatizare în masă a creat milioane de acționari pasivi. Mulți cetățeni au primit cupoane, dar nu au urmărit evoluția companiilor. Aceștia dețin pachete infime de acțiuni, adesea uitate.

Pasivitatea acestor acționari a devenit o ancoră pentru emitenți. Companii mari, precum Petrom, au structuri de acționariat extrem de fragmentate. Horia Gustă subliniază impactul negativ al vechiului sistem:

„Timp de 31 de ani nu a generat nicio consolidare efectivă de valori nominale. Și a blocat […] în principal societățile care au acționari mulți în marea privatizare în masă”.

Mulți dintre acești deținători nu și-au ridicat niciodată nici măcar dividendele. Acestea se prescriu oricum după trei ani. Noua lege aplică același tratament corect și pentru resturile de consolidare.

Opțiunile investitorilor în noul context

Ce poate face un acționar care vrea să își protejeze investiția? Există soluții simple și clare. Dacă o companie anunță consolidarea (de exemplu, 10 la 1), investitorul are trei căi:

1. Ajustarea portofoliului: Poate cumpăra acțiuni suplimentare până când numărul deținut este divizibil cu 10. Astfel, va deține doar acțiuni întregi după consolidare.
2. Vânzarea anticipată: Poate vinde titlurile înainte de data de înregistrare stabilită de AGA.
3. Încasarea numerarului: Poate accepta plata fracției din contul bancar pus la dispoziție.

Aceste opțiuni pun capăt pasivității. Ele forțează o interacțiune minimă între investitor și piață. Acesta este un semn de sănătate pentru orice economie modernă.

Inițiativa de întoarcere a legii

Deși legea este benefică, există provocări. Recent, a apărut o inițiativă la Senat pentru revenirea la forma veche. Aceasta s-a întâmplat la doar trei luni de la promulgare. O astfel de mișcare ar putea afecta grav încrederea investitorilor.

Horia Gustă avertizează asupra pericolului de a proteja lipsa de acțiune:

„Aș prefera să avem o stabilitate a cadrului legal și să nu modificăm legi peste noapte pentru dorința de a păstra și de a proteja o pasivitate a unor acționari”.

Stabilitatea este esențială mai ales în perioade de volatilitate. Cu războaie la graniță și inflație ridicată, investitorii au nevoie de reguli clare.

Piața financiară românească are nevoie de sprijin legislativ

Piața financiară românească merge înainte, dar are nevoie de sprijin legislativ iar educația financiară devine vitală. Investitorii trebuie să înțeleagă că banii stau în mișcare, nu în pasivitate.

Modernizarea Legii Emitenților nu este doar o chestiune tehnică. Este o formă de igienizare a economiei. Ea permite companiilor să fie mai atractive pe plan internațional. Horia Gustă încheie cu un mesaj de încredere:

„Piața financiară poate să meargă și mai bine înainte dacă nu intervenim și facem ajustări legislative care […] au protejat mai mult pasivitatea”.