Printre amintirile Siminei Mezincescu de pe strada Berthelot. Casa Plantelor nu înseamnă doar restaurarea unei locuințe, ci și a unei memorii

Astăzi, locul este cunoscut drept Casa Plantelor by Floral Soul. Este un spațiu în care peste o mie de plante și-au găsit locul printre biblioteci vechi, manuscrise, fotografii, covoare și draperii. Obiectele i-au aparținut  Siminei Mezincescu, o importantă și fascinantă prezență din istoria recentă a României. 

În prezent, casa „este, în primul rând, o experiență de design biofilic. Un showroom în care oamenii vin să se inspire pentru propriile spații. N-am vrut să o încadrăm într-o singură categorie. Am încercat să îmbinăm toate aceste dimensiuni într-un loc care inspiră, educă și oferă o stare de bine”, a declarat Anastasia Haraz, fondatoarea Floral Soul, în cadrul unui interviu pentru News Edge.

Povestea casei Siminei Mezincescu

Vila de pe Berthelot are mai bine de 135 de ani. A fost ridicată în perioada în care Bucureștiul împrumuta influențe arhitecturale franceze și vieneze. Pe atunci și începea orașul să fie supranumit „Micul Paris”. Clădirea păstrează și astăzi eleganța stilului Belle Époque, are un balcon din fier forjat, ancadramente decorate, stucaturi și o compartimentare specifică marilor locuințe urbane ale vremii.

Ani la rând, însă, casa a fost cunoscută nu atât pentru arhitectura sa, cât pentru femeia care i-a dat viață. În tinerețe, Simina Mezincescu a pilotat avioane, a concurat în motociclism și curse automobilistice, într-o perioadă în care astfel de competiții erau aproape exclusiv destinate bărbaților. Mai târziu, regimul comunist i-a schimbat destinul. În 1959 a fost arestată și condamnată la șase ani de închisoare pentru legăturile sale cu cercurile intelectuale și pentru lecturarea unor cărți considerate interzise. 

După eliberare a rămas o figură simbol a rezistenței intelectuale. Iar după 1989, a devenit șefa Protocolului Regal și una dintre cele mai apropiate colaboratoare ale Regelui Mihai. De exemplu, ea a contribuit la organizarea revenirii Familiei Regale în România. Chiar casa ei a fost locul în care Regele Mihai și Familia Regală au fost primiți după întoarcerea din exil, în decembrie 1990. 

O întâlnire predestinată

Povestea noului capitol începe în toamna anului 2025. Anastasia Haraz căuta un spațiu pentru extinderea Floral Soul din Chișinău în București. Încă de la început și-a dorit ca noul sediu să fie într-o casă cu memorie.

„Și businessul din Chișinău funcționează tot într-o casă istorică, așa că legătura dintre plante și clădirile cu poveste face parte din identitatea brandului încă de la început. Pentru mine, o casă veche adună în jurul ei oameni, amintiri și un sens pe care o clădire nouă nu îl are. De aceea, când m-am gândit să extind businessul la București, mi-am dorit din capul locului ca sediul să fie o casă istorică, cu o poveste reală în spate”, a spus antreprenoarea.

A găsit vila cu ajutorul unui agent imobiliar și la acel moment nu știa aproape nimic despre cine locuise acolo. Casa era închisă din 2022, după moartea Siminei Mezincescu. Fusese nelocuită și neîncălzită de atunci. Dar a discutat la scurt timp după aceea cu familia fostei proprietare și a înțeles în ce fel de loc intrase. „Am fost atrasă imediat de caracterul ei. Apoi am descoperit cine fusese Simina Mezincescu și am simțit că nu trebuie să schimb povestea casei, ci doar să continui ceea ce exista deja”, a explicat Anastasia Haraz.

Restaurarea nu înseamnă nou

Renovările au început în ianuarie 2026 și au durat câteva luni, iar ritmul a fost unul alert și a presupus un proces foarte complicat. „Restaurarea, fără îndoială, a fost partea cea mai grea. Efortul financiar a fost o decizie pe care am luat-o relativ repede. Restaurarea, în schimb, a fost un proces lung și anevoios”, a punctat femeia de afaceri.

Investiția s-a ridicat la aproximativ 100.000 de euro. Dar cea mai mare provocare a fost lupta cu timpul și cu urmele lăsate de el asupra unei case nelocuite. Pereții afectați de umezeală, sistemul de încălzire și numeroasele intervenții tehnice au consumat luni întregi de muncă. În loc să acopere totul cu finisaje impecabile, echipa a ales să lase urmele trecutului la vedere. 

„Lumea crede că a restaura înseamnă a face nou. Nu. Înseamnă să păstrezi timpul vizibil. Când am decopertat pereții, am găsit istorie suprapusă și am ales s-o lăsăm la vedere, nu s-o acoperim”, a mai spus Anastasia Haraz. 

Cum restaurezi memoria unei persoane?

Poate cea mai dificilă provocare a ținut de moralitate. „Da, cu siguranță am avut sentimentul că intervenim într-un spațiu foarte intim”, a adăugat antreprenoarea. „De aceea am ales să păstrăm aproape tot ce am găsit aici, cărțile, obiectele de decor, tapițeriile, draperiile cu sistemul lor de prindere din lemn, covoarele, până la lenjeriile de pat. Nu am intervenit deloc în planimetria casei și am păstrat funcțiunile inițiale ale camerelor. Mi s-a părut firesc să adăugăm ceva nou peste o poveste existentă, nu să o ștergem”, a mai detaliat ea

Vila păstrează și astăzi aproape 90% din mobilierul original. Biblioteca Siminei Mezincescu este prezentă. Manuscrisele sunt la locul lor, fotografiile de familie, de asemenea. Obiectele nu sunt expuse în vitrine, ci se integrează firesc în casă. 

Iar aceste mici detalii spun foarte multe despre Simina Mezincescu. „Am descoperit că iubea foarte mult florile. În grădina din fața casei, trandafirii plantați de ea încă înfloresc, iar în cărțile din biblioteca sa personală am găsit flori presate între pagini. Sunt detalii care spun mai mult despre ea decât orice biografie și care, într-un fel, justifică perfect ce am ales să facem aici”, a povestit Anastasia Haraz.

Confirmarea că antreprenoarea a făcut o treabă bună a venit chiar din partea celor care au cunoscut cel mai bine casa. „La deschidere a venit familia Siminei, fiica sa, Yvette, nepotul Victor și familia lui. Au fost impresionați și le-a plăcut foarte mult cum am transformat acest loc. Pentru noi, asta a contat cel mai mult, pentru că ei sunt singurii care o pot recunoaște pe Simina în casa de azi”, a detaliat ea. 

Viața și casa

Casa a recăpătat viață prin designul biofilic. În ultimii ani, arhitecții și specialiștii în amenajări interioare au început să vorbească tot mai des despre biofilie. Despre ideea că oamenii au o nevoie de natură și că apropierea de plante, lumină naturală și materiale organice poate influența starea de bine, concentrarea și sănătatea. 

Anastasia Haraz spune că acesta a fost punctul de plecare al Floral Soul încă din 2019, când a deschis primul spațiu la Chișinău. „Nu vindem doar plante. Oferim soluții complete de plant design și încercăm să îi ajutăm pe oameni să trăiască mai aproape de natură, chiar dacă locuiesc în mijlocul orașului”, a punctat femeia de afaceri.

În casa de pe Berthelot, fiecare specie de plantă ocupă încăperea în care condițiile naturale îi sunt favorabile. În baie se află plante iubitoare de umiditate. În salon predomină speciile care nu au nevoie de lumină puternică. În alte camere, palmieri, ferigi, citrice, mușchi, cactuși sau plante tropicale formează microclimate diferite, adaptate luminii și temperaturii fiecărui spațiu. Practic, fiecare încăpere are propriii „locatari”. 

Iar vechile vitrine ale mobilierului au fost transformate în mici sere botanice, inspirate de cabinetele de curiozități din secolele trecute. Rezultatul obținut este un echilibru construit între patrimoniu și natură.

Încetinirea

Anastasia Haraz vorbește oamenii care calcă pragul casei că „se opresc puțin în prag și amuțesc, ca și cum ar fi intrat dintr-un oraș zgomotos într-o încăpere unde timpul curge altfel. Apoi spun «Wow!». Abia după aceea vine întrebarea: «Chiar se poate trăi așa, printre atâtea plante?» Iar eu le răspund că da, se poate”.

Se produce o ruptură față de ritmul orașului. Casa Plantelor invită vizitatorii să încetinească, să privească, să miroasă. Să atingă frunzele. Să observe lumina care intră prin ferestrele înalte sau urmele vechi de culoare păstrate pe pereți.

Unii pleacă acasă cu o plantă. Alții doar cu o fotografie. Dar cei mai mulți pleacă însă cu impresia că au vizitat o casă locuită, nu un magazin. Cele mai fotografiate locuri sunt „baia și dressingul. Sunt încăperile pe care le-aș fi crezut cele mai discrete și au ajuns cele mai fotografiate, probabil pentru că acolo intimitatea casei și plantele se întâlnesc în modul cel mai neașteptat”, spune Anastasia Haraz.

O casă care a schimbat o stradă

Vila de pe Berthelot a stat ani întregi cu obloanele trase. Dar astăzi, situația este alta. „Vecinii ne vizitează destul de des și sunt bucuroși că am apărut aici, că am animat zona și am restaurat o casă veche care stătea închisă”, declară antreprenoarea.

Ea explică apoi cum s-a schimbat și relația casei cu orașul. Spune cum mulți oameni trec pe stradă, sunt curioși să vadă ce e înăuntru și apoi intră. „O casă care stătuse ani buni cu obloanele trase a redevenit ceva la care te oprești de pe trotuar. Cred că asta e una dintre cele mai frumoase schimbări, nu doar fațada reparată, ci felul în care oamenii se uită din nou spre ea”, a precizat Anastasia Haraz.

Mai mult decât un decor pentru Instagram

În prezent, aproape orice loc spectaculos riscă să fie redus la o fotografie care să fie postată pe Instagram și atât. Anastasia Haraz este de părere că există posibilitatea să se întâmple astfel și cu Casa Plantelor. „O casă frumoasă poate fi redusă la o imagine bună de postat. Dar nu cred că o fotografie e o pierdere în sine. Oamenii fotografiază ce îi impresionează. Important e ca, în afară de poză, să plece și cu povestea”, detaliază ea. 

De aceea, echipa organizează periodic și tururi ghidate gratuite. Vizitatorii află cine a fost Simina Mezincescu, descoperă urmele lăsate de ea, văd florile presate dintre paginile cărților și înțeleg că fiecare obiect din casă a fost păstrat cu un motiv. „Decorul se uită repede. O poveste bine spusă rămâne”, a adăugat antreprenoarea.

Lecția pe care o dă o casă veche

În București există sute de clădiri istorice abandonate. Unele sunt ascunse după plase de protecție, altele se degradează încet, în spatele unor porți închise.

Anastasia Haraz spune că, dacă ar putea salva încă una, nu ar alege neapărat un monument celebru. „Aș alege una dintre casele modeste de pe străzile lăturalnice, cu tencuiala căzută și grădina năpădită, pe lângă care trece toată lumea fără să le vadă, dar care sunt, de fapt, niște comori”, a precizat femeia de afaceri. 

Patrimoniul nu înseamnă doar palate și clădiri monumentale. Înseamnă și locuințele în care au trăit oameni obișnuiți sau extraordinari, în care s-au purtat conversații, s-au scris scrisori, s-au presat flori între pagini de cărți și s-au plantat trandafiri care înfloresc și după zeci de ani.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!