Alertă pentru turiștii care vor să viziteze România! Peste 200 de apartamente din București listate pe platforme, sunt în clădiri cu risc mare la cutremur

Turiștii din capitala României, București, se cazează în locuințe ilegale listate pe Airbnb și Booking.com. Multe sunt situate în clădiri considerate atât de vulnerabile din punct de vedere seismic încât s-ar putea prăbuși în cazul unui cutremur major. Datele au fost scoase în evidență de prestigiosul cotidian britanic, The Guardian.

Datele au fost colectate de Re:Rise, o organizație românească care activează în domeniul reducerii riscului seismic. Ea a identificat cel puțin 207 de proprietăți turistice ilegale de închiriat, promovate pe cele două platforme în București, la sfârșitul lunii mai. Ele au o capacitate totală de a găzdui peste 1.000 de vizitatori în fiecare noapte.

Cutremurul din 1977 a ucis aproape 2.000 de oameni

Bucureștiul este cea mai vulnerabilă capitală din UE din punct de vedere seismic. Ea are la activ două cutremure majore în secolul trecut. Cel mai recent, cel din 1977, a provocat moartea a peste 1.500 de personae. Alți peste 10.000 de oameni au fost răniți și 32 de clădiri au fost dărâmate în mai puțin de un minut.

Experții consideră că un alt cutremur de acest fel este inevitabil. Ei avertizează că pagubele ar putea depăși cu mult cele provocate de dezastrele anterioare. Asta pentru că o mare parte din fondul imobiliar al orașului a devenit nesigur din punct de vedere structural în ultimele decenii.

Închirierea apartamentelor cu risc la cutremur este interzisă

În efortul de a combate locuințele nesigure, în 2024 România a interzis închirierea pe termen scurt și lung în clădirile cu risc ridicat, clasificate ca RS1. Dar, în capitală există cel puțin 404 de astfel de clădiri în care orice formă de închiriere este ilegală. Încălcările legii sunt sancționate cu amenzi cuprinse între 1.000 € și 2.000 €.

Însă, doar o mică parte din fondul imobiliar al orașului a fost evaluat oficial din punct de vedere al riscului. Astfel, experții consideră că amploarea reală a locuințelor nesigure este probabil mai mare.

Aceste riscuri, însă, sunt rareori explicate clar turiștilor care rezervă o cazare. Nici Airbnb, nici Booking.com nu impun gazdelor să declare dacă proprietățile lor sunt în stare bună din punct de vedere structural.

AirBnb și Booking pasează responsabilitatea la proprietari

„Am încercat tot ce era posibil pentru a atrage atenția platformelor asupra acestei problem. Ne-au spus că este responsabilitatea proprietarilor, nu a lor”, a declarat Matei Sumbasacu. El este inginer structural și fondator al Re:Rise.

Ana Todor a rezervat două sejururi prin Airbnb în apartamente din clădiri RS1 în 2025. Ea a spus că a simțit că proprietarii și platformele „mizează” pe faptul că oaspeții nu vor analiza prea atent regulile și reglementările.

„Dar când am ajuns acolo, clădirea arăta îngrozitor din exterior și nu mi-a dat o impresie bună”, a spus Todor. „Descrierile care minimalizează pericolul sunt ca un plasture cu Hello Kitty lipit pe o crăpătură adâncă.”

Anunțurile apartamentelor nu stipulează și riscurile

Todor spune că nu știa că închirierea unei locuințe în astfel de clădiri era ilegală. Ea afirmă că, de acum înainte, va ține cont de starea și locația unei clădiri atunci când va lua o decizie de rezervare. „Cu cât am aflat mai multe de atunci, cu atât mi-a crescut anxietatea. De fiecare dată când călătoresc la București acum, nu dorm deloc bine; sunt mereu pe muchie de cuțit.”

Un „apartament de designer”, cu două dormitoare în centrul orașului, în Piața Universității, costă aproximativ 100 de euro pe noapte. El poate găzdui până la șase oaspeți. O recenzie a unei familii care a stat acolo în octombrie anul trecut menționa că clădirea era „veche și pare nesigură din exterior”.

Un „superhost” de pe Airbnb are 25 de anunțuri pe platform. Cel puțin șase se află în clădiri considerate a prezenta cel mai ridicat risc seismic, potrivit analizei. Unul dintre apartamentele găzduit de această persoană este într-o clădire RS1 din Piața Romană. Apartamentul este descris ca o combinație de „farmec clasic cu confort modern, perfect atât pentru sejururi de afaceri, cât și de agrement”.

Amploarea pericolului ar putea fi mult mai mare

Numărul real al închirierilor turistice din clădirile RS1 este probabil mai mare. Asta pentru că au fost incluse doar cele pentru care s-au putut confirma adresele. Dintre anunțurile confirmate, doar două au menționat în descrieri că se află într-o clădire cu risc seismic ridicat. Dar chiar și acestea au încercat să minimizeze pericolul.

Într-una dintre ele, gazda menționează că locuința „poate apărea în clasificările mai vechi privind riscul seismic”. Ea adaugă că acest lucru este „obișnuit în cazul clădirilor istorice din centrul orașului” . Punctează în schimb că, clădirea este „locuită și întreținută în mod regulat”.

O altă listare nu menționează riscul în mod direct. În descrierea în limba engleză a gazdei, o frază în limba română precizează că clădirea în care se află apartamentul are un „punct”. Nu explică însă ce înseamnă acest lucru.

O asociație face treaba statului și a platformelor

Conform legii, clădirile RS1 trebuie să afișeze deasupra intrării un punct roșu.  Pe acesta trebuie să fie lipit un aviz în limba română care să precizeze că clădirea a fost evaluată și clasificată în clasa 1 de risc seismic. Pentru marea majoritate a vizitatorilor străini, avertismentul este practic invizibil dacă nu citesc limba română, spun activiștii.

După ce a încercat să avertizeze Airbnb și Booking.com cu privire la anunțurile riscante, Re:Rise a decis în cele din urmă să ia problema în propriile mâini. Voluntarii au început să lipească autocolante greu de îndepărtat pe cutiile de chei montate în exteriorul clădirilor RS1 cu apartamente de vacanță. Fiecare are imprimat un cod QR care redirecționează către un site web. Acolo turiștii pot citi despre riscul seismic al proprietății în care urmau să se cazeze.

„Statul ar putea să se adreseze direct platformelor și să le oblige să ia măsuri… Principala instituție responsabilă pentru orice persoană care vizitează orașul este primăria”, a declarat Sumbasacu. „Fiecare trebuie să-și îngrijească propria curte, dar ei au fugit întotdeauna de această responsabilitate.”

Autoritățile și platformele de închiriere ridică din umeri

Primăria a precizat că poliția locală a efectuat inspecții doar ca răspuns la plângeri. Se mai apără că a notificat Ministerul Turismului în ianuarie. I-a propus să includă în procesul său de autorizare legea care interzice închirierea în clădirile din clasa de risc seismic RS1.

„A fost organizată o campanie de informare. A vizat proprietarii de apartamente și de clădiri ale căror proprietăți se află pe lista clădirilor clasificate în clasa de risc seismic RS1. Au fost trimise aproximativ 3.000 de notificări”, se mai precizează în comunicat.

Un purtător de cuvânt al Airbnb a declarat: „Siguranța este o prioritate pentru Airbnb și tratăm cu seriozitate astfel de probleme. În prezent, investigăm situația pe baza informațiilor disponibile, pentru a putea lua măsurile adecvate.”

Un purtător de cuvânt al Booking.com a pasat responsabilitatea. „Partenerii noștri din domeniul cazării trebuie să se asigure că sunt la curent cu obligațiile lor și că acționează în conformitate cu toate legile locale. Noi dispunem de un proces solid prin care autoritățile pot raporta orice anunțuri care le suscită îngrijorare.”

București, în pragul unui dezastru în caz de cutremur

Bucureștiul a înregistrat peste 2 milioane de vizitatori în 2025. Sunt mai mulți decât orice alt oraș din țară, potrivit Institutului Național de Statistică al României.

Cu toate acestea, o mare parte din infrastructura orașului rămâne expusă unui risc seismic ridicat.  Vorbim inclusive de unele școli, clădiri administrative, teatre și stații de pompieri, precum și proprietăți private. Lucrările de consolidare care au urmat cutremurului din 1977 au fost întrerupte. Ceaușescu a redirecționat fondurile pentru a construi imensa Casă a Poporului, actualul Palat al Parlamentului din România. De la adoptarea legislației privind consolidarea în 1994, doar 35 de clădiri au fost consolidate.

O evaluare a riscurilor realizată în 2022 de Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență din București este îngrijorătoare. Ea a estimat că un cutremur major ar putea avaria grav aproximativ 23 000 de clădiri din întreg orașul. Asta ar putea provoca moartea a aproximativ 6 500 de persoane și ar putea lăsa alte 16 000 de persoane grav rănite.