Acordul verbal nu este suficient. Ce riști dacă îți construiești casa pe terenul părinților sau socrilor

De multe ori, lucrările sunt plătite chiar de persoana care construiește, inclusiv printr-un credit bancar contractat pe numele său. Atât timp cât relațiile de familie sunt bune, lipsa actelor poate părea lipsită de importanță. Situația se schimbă însă atunci când apar conflicte.

Cine este proprietarul construcției

În momentul în care relațiile dintre membrii familiei se deteriorează, apare inevitabil întrebarea. Cine are drepturi asupra casei? De asemenea, se întreabă și ce poate recupera persoana care a suportat cheltuielile de construcție?

Faptul că cineva a investit bani și a ridicat o construcție pe terenul unei alte persoane nu înseamnă automat că devine proprietarul terenului. De asemenea, el nu poate cere ca imobilul să îi fie transmis. În astfel de situații, acordul proprietarului terenului poate explica de ce construcția a fost ridicată acolo. Chiar și așa, el nu înlocuiește documentele juridice necesare pentru stabilirea unor drepturi asupra imobilului.

De aceea, înainte de începerea unei astfel de investiții, este important ca drepturile fiecărei persoane să fie stabilite prin acte. Un exemplu este dreptul de superficie. Acest document poate permite unei persoane să construiască și să dețină construcția pe terenul altuia.

Proprietarul terenului nu este obligat să „facă actele”

Un aspect important este că proprietarul terenului nu are, doar pentru că a permis construirea casei, obligația legală de a transfera ulterior proprietatea către persoana care a făcut investiția. Astfel, dacă părinții sau socrii au acceptat ridicarea construcției pe terenul lor nu înseamnă automat că sunt obligați să transfere terenul ori casa celui care a suportat costurile.

În lipsa unor acte care să stabilească drepturile constructorului, eventualele pretenții financiare sau asupra construcției pot deveni mult mai complicate atunci când apar neînțelegeri.

Citește întreagă știre pe ePitești.ro.