7 din 10 americani nu vor centre de date în apropierea lor. Rezistența anti-AI e bipartizană și în creștere

În Maine, moratoriu, În Wisconsin, referendum. În 12 alte state există proiecte legislative. 13 gloanțe au fost trase în casa unui consilier din Indianapolis, iar un cocktail Molotov a aterizat la reședința lui Sam Altman. Backlash-ul anti-AI a luat-o înaintea politicienilor.

The Atlantic documentează o escaladare a backlash-ului anti-AI: cineva a tras 13 gloanțe în casa unui consilier din Indianapolis care votase pentru un centru de date. Un bărbat a fost acuzat de un presupus atac cu cocktail Molotov la reședința directorului general OpenAI, Sam Altman. Acuzatul a pledat nevinovat pentru mai multe capete de acuzare, inclusiv tentativă de omucidere.

Politologul Yannick Veilleux-Lepage de la Royal Military College of Canada argumentează că „AI generează condițiile structurale asociate istoric cu declanșarea violenței politice”. Logica sa este precisă: pe măsură ce directorii de companii AI își sporesc securitatea personală, riscul se transferă spre cercetătorii de pe campusuri deschise; pe măsură ce campusurile corporative se întăresc, riscul se mută spre substațiile electrice care le alimentează; acolo unde figurile naționale sunt inaccesibile, factorii de decizie locali care au aprobat centrul de date devin proxy pentru aceeași furie structurală.

Opoziție bipartizană și 7 din 10 americani

Un sondaj Gallup arată că 7 din 10 americani se opun construirii centrelor de date în apropierea lor, iar opoziția depășește granițele partizane. Bernie Sanders a estimat că sectorul AI a investit 400 de milioane de dolari în campanii electorale în 2026. Maine a adoptat primul moratoriu statal față de centrele de date, deși guvernatorul Janet Mills a pus veto proiectului. Cel puțin 12 alte state au depus proiecte similare în 2026.

Orașul Port Washington, Wisconsin, a adoptat un referendum. Este primul de acest tip, care impune aprobarea alegătorilor înainte de acordarea de stimulente fiscale pentru proiecte majore inclusiv centre de date. Referendumul a trecut cu o marjă de doi la unu, deși este contestat în instanță de grupuri de afaceri.

Energie, apă și facturi

Centrele de date au alimentat aproximativ 50% din creșterea cererii de electricitate în SUA în 2025. Această realitate creează o vulnerabilitate politică tangibilă. Oamenii simt efectele în facturi și în conflicte legate de utilizarea terenului și a apei. Industria a pompat cel puțin 83 de milioane de dolari în campanii federale în 2025, plus circa 150 de milioane la nivel statal. Sunt cifre care provoacă la rândul lor un scrutin public și propuneri legislative reactive.

Un avertisment despre democrație

Organizatoarea Astra Taylor formulează miza politică pe care The Atlantic o documentează ca pe un conflict de guvernanță democratică: „Oamenii vin laolaltă din toate categoriile sociale și realizează că au mai mult în comun pe această temă. Ar fi putut vota pentru Donald Trump sau pentru democrați, dar spun: «Nu acesta este viitorul pe care îl vrem. Vrem un viitor în care să putem respira aerul, să băm apa, în care să avem locuri de muncă.»”

Că industria care a promis că va rezolva problemele omenirii a ajuns să fie asociată, în percepția publică, cu facturi mai mari, secetă locală și decizii impuse fără consimțământ — este ironia pe care nicio campanie de PR nu o poate gestiona prin accelerarea construcției de centre de date.

Sursa: The Atlantic.