59 de femei ucise în 2025. Legea femicidului, explicată de una dintre inițiatoare. Cynthia Păun (USR): Nu intervenim doar după tragedii

De la acuzații de discriminare până la confuzii legate de ce se schimbă concret în Codul penal, proiectul a fost interpretat în multe feluri.

Senatoarea USR Cynthia Păun, una dintre inițiatoarele legii, a explicat pentru News Edge care sunt, în realitate, modificările aduse și cum ar trebui înțeleasă această inițiativă legislativă.

Ce schimbă legea în Codul penal

Deși în spațiul public s-a vorbit despre introducerea unei noi infracțiuni, legea nu creează o categorie penală separată.

„Legea nu introduce o infracțiune nouă în Codul penal. Adaugă 3 circumstanțe agravante la Omorul calificat. Cresc, astfel, pedepsele pentru omorul unei persoane din cauza unei forme de control sau dominație […] din motive de gen sau ca urmare a refuzului de a încheia o căsătorie sau o relație asemănătoare aceleia dintre soți. Scopul a fost să se poată ajunge până la închisoare pe viață pentru aceste infracțiuni și descurajarea acestor comportamente.”

,,Legea femicidului” a fost o inițiativă transpartinică, la care au lucrat parlamentare de PSD, PNL, USR și UDMR. În plus, proiectul a beneficiat de un sprijin parlamentar fără precedent. 268 de parlamentari au semnat documentul. Proiectul de lege a devenit, astfel, inițiativa legislativă cu cel mai mare număr de susținători din istoria Parlamentului României de după 1989.

Este sau nu o lege discriminatorie

După promulgare, una dintre cele mai frecvente critici a fost că legea ar favoriza victimele femei în detrimentul bărbaților. Tema discriminării a dominat dezbaterea publică.

,,Violența nu are gen. Este important de subliniat că nu se introduce o nouă infracțiune distinctă de „femicid”, întrucât legislația penală actuală nu face diferențe de gen.

Propunerea are scopul de a recunoaște și a monitoriza specificul social și cauzele acestor fapte. Se urmărește o mai bună prevenire și intervenție. Astfel, componenta penală rămâne neutră din punct de vedere al genului, dar componenta civilă și cea de politici publice (egalitate, prevenție și colectarea datelor) permite identificarea tiparelor de violență bazată pe gen și intervenția înainte de tragedie.”, spune Cynthia Păun pentru NewsEdge

În același timp, inițiatoarea legii spune că dezbaterea nu poate ignora datele concrete din teren și tiparele de violență deja documentate:

,,Realitatea este că femeile sunt cel mai des victime ale violenței domestice și ale omorului din cauze de dominație, control și de gen. Din acest motiv, a fost necesară o recunoaștere a fenomenului de femicid.”

Ulterior promulgării, în spațiul public au apărut voci care criticau faptul că prin această lege viața femeii e pusă mai presus de a bărbatului. Senatoarea USR respinge aceste acuzații și spune că proiectul nu face diferențe între victime în funcție de gen.

„Nu, absolut deloc. Tocmai acesta a fost motivul pentru care nu am introdus o infracțiune distinctă în Codul penal, fiindcă nu poți pune viața femeii mai presus de viața bărbatului. Infracțiunea de omor în împrejurările menționate mai sus va fi pedepsită la fel. Indiferent că vorbim de o victimă femeie sau de victimă bărbat.”

Cum se stabilește „motivația de gen”

Un alt punct sensibil este cine decide dacă o crimă are sau nu motivație de gen și dacă există riscul unor interpretări arbitrare.

Cynthia Păun susține că procesul este unul strict juridic:

,,E un proces clar, bazat pe probe. În primă fază, cazul este analizat de polițiști și de procuror, care strâng dovezile și stabilesc încadrarea juridică a faptei. Procurorul întocmește rechizitoriul – documentul prin care trimite cazul în instanță – și indică inclusiv dacă există o circumstanță agravantă, cum este motivația de gen.

Decizia finală aparține, însă, judecătorului. Acesta stabilește dacă există sau nu această circumstanță agravantă. Așadar, nu vorbim despre o apreciere subiectivă, ci despre o concluzie bazată pe dovezi clare, care trebuie demonstrate în instanță.”

Legea nu este un caz izolat în Europa. Belgia, Italia sau Republica Moldova au variante similare. În Italia, legea a fost adoptată în unanimitate în Parlamentul de la Roma, conform BBC.

De ce a fost nevoie de o astfel de lege

Dincolo de componenta penală, legea introduce și mecanisme administrative și de prevenție, despre care inițiatoarea spune că sunt esențiale.

Cynthia Păun explică faptul că legea are două componente principale. 

Pe de o parte, componenta civilă introduce pentru prima dată o definiție oficială a femicidului. Obligă autoritățile să colecteze și să analizeze date despre acest fenomen. Include teme precum violența domestică și egalitatea de gen în educație, cu scop preventiv. 

Pe de altă parte, componenta penală înăsprește sancțiunile prin introducerea unor circumstanțe agravante la omorul calificat și schimbă modul de intervenție al autorităților.

Infracțiuni grave precum violența domestică sau violul vor fi urmărite din oficiu. Fără a mai depinde de plângerea victimei, iar împăcarea nu va mai putea opri ancheta. În același timp, legea prevede și măsuri suplimentare de protecție pentru copiii afectați de astfel de cazuri.

Ce se schimbă pentru victime și anchete

Una dintre cele mai importante modificări vizează intervenția autorităților, mai ales în cazurile de violență domestică.

,,Pentru violența în familie, aceștia nu vor mai aștepta plângerea prealabilă a victimei pentru a pune în mișcare acțiunea penală. Victima va putea, în continuare, să depună plângere desigur. Dar, până acum, dacă victima nu depunea plângere sau și-o retrăgea, agresorul scăpa basma curată.”

Mai mult, presiunea asupra victimelor ar urma să scadă:

,,Simetric, infracțiunile grave cum ar fi violul sau agresiunea sexuală, nu vor mai permite împăcarea ca formă de încetare a dosarului penal. Altfel spus, dacă până acum exista o formă de presiune pe victimă pentru a depune plângerea, acum această presiune dispare. Iar infracțiunile despre care vorbim se cercetează din oficiu. Natura acestor fapte este atât de perfidă, încât fragilitatea victimelor era adesea exploatată. Acestea ajungeau ori să nu depună deloc plângere, ori să și-o retragă sub presiunea socială, adesea din partea apropiaților. Această fragilitate a victimei legitimează cercetarea din oficiu a faptelor de violență.”, a declarat senatoarea USR pentru NewsEdge.

Prevenția, dincolo de sancțiuni

Legea nu se limitează la pedepse mai dure, ci încearcă să creeze și mecanisme de prevenție pe termen lung.

În primul rând, faptul că recunoaștem acest fenomen, că începem să colectăm date, că facem analize de risc, ne permite să identificăm corect cauzele acestor fapte, zonele cu risc crescut de incidență și să putem avea politici publice țintite spre diminuarea numărului acestor tragedii. 

Conform senatoarei USR, educația în astfel de cazuri devine un element central:

În al doilea rând, orice prevenție începe cu educația. Prin introducerea în materia școlară a temelor legate de violența domestică, egalitate de gen și discriminare, copiii pot fi educați să fie mai toleranți și învățați că violența nu este acceptabilă, sub nicio formă. 

În al treilea rând, creșterea pedepselor până la închisoare pe viață și punerea în mișcare din oficiu a cercetării penale au rolul de a descuraja acest comportament, în viitor. Se așteaptă ca eliminarea condiționărilor legate de existența unei plângeri din partea victimei va înlesni cercetările. Autoritățile nu vor mai fi ținute în loc de existența unei sesizări.

Ce urmează: problema implementării

Cynthia Păun spune că următorul pas nu este neapărat adoptarea altor acte normative, ci aplicarea corectă a celor existente:

,,Nu avem neapărat nevoie de un număr mai mare de legi. Ci de o aplicare mai bună a celor pe care le avem deja.

Cazurile din ultimii ani ne arată foarte clar că problema nu este doar cadrul legislativ, ci mai ales modul în care acesta este pus în practică. De aceea, următoarea etapă trebuie să fie concentrată pe implementare.”

Senatoarea USR indică și direcțiile esențiale pentru perioada următoare.

,,Pentru că, în final, o lege își atinge scopul doar atunci când este aplicată eficient și produce schimbări reale în societate.”

Concret, vorbește despre nevoia de investiții în formarea polițiștilor, procurorilor și judecătorilor, extinderea instrumentelor precum brățările electronice și reducerea timpilor de intervenție. În paralel, subliniază nevoia de prevenție. Iar acest lucru se poate face prin educație, programe dedicate și servicii de sprijin pentru victime. Conform ei, este nevoie și de o mai bună colaborare între instituții, astfel încât legea să producă efecte reale, nu doar formale.

Legea a fost adoptată de Parlamentul României cu 284 de voturi pentru. Ulterior, joi, 23 aprilie, a fost promulgată de președintele Nicușor Dan.