AIE a publicat vineri, 20 martie, un raport cu măsuri concrete pentru consumatori, companii și guverne. Mesajul subiacent este mai grav decât sfaturile: aprovizionarea cu petrol nu va reveni la normal prea curând.
„Cel mai mare șoc de aprovizionare din istoria pieței mondiale a petrolului”
„Războiul din Orientul Mijlociu a creat cel mai mare șoc de aprovizionare din istoria pieței mondiale a petrolului”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale a Energiei. „În absența unei rezolvări rapide, impactul asupra piețelor energetice și economiilor este pe cale să devină tot mai sever.”
Datele AIE sunt clare: aprovizionarea globală cu petrol este proiectată să scadă cu 8 milioane de barili pe zi în martie 2026. Strâmtoarea Hormuz transporta în mod normal aproximativ 20% din consumul global de petrol — adică circa 20 de milioane de barili pe zi de țiței și produse petroliere. Această rută este acum aproape complet blocată. Prețul Brent a ajuns la aproape 120 de dolari pe baril în vârful crizei, față de 60,85 dolari la sfârșitul lui 2025 — o dublare în mai puțin de trei luni.
Administrația pentru Informații Energetice din SUA estimează că prețul Brent va rămâne peste 95 de dolari pe baril în următoarele două luni, înainte de a coborî sub 80 de dolari în trimestrul al treilea, dacă conflictul nu se extinde. Un scenariu de patru luni de conflict ar putea împinge Brent la 135 de dolari pe baril până în iunie.
400 de milioane de barili din rezerve, cea mai mare accesare din istoria AIE
Pe 11 martie, statele membre AIE au convenit să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice, cel mai mare volum din istoria de 50 de ani a organizației. SUA conduce cu 172 de milioane de barili din Rezerva Strategică de Petrol, reprezentând 43% din totalul AIE și 41% din întreaga rezervă americană.
Dar piața nu s-a liniștit. Prețurile au urcat cu 17% după anunțul deversării de urgență. Explicația este simplă: volumul eliberat zilnic, 1,4 milioane de barili pe zi, acoperă doar 15% din aprovizionarea pierdută din cauza blocării Hormuz. „Cumpără timp, dar nu rezolvă criza”, au scris analiștii Bernstein.
Bob McNally, președintele Rapidan Energy Group, a formulat realitatea fără menajamente: prețurile vor continua să crească până la un armistițiu sau până la degradarea militară a capacităților de atac ale Iranului. „Așteptarea noastră că această criză ar putea dura luni în loc de săptămâni sugerează că piețele subestimează perturbarea”.
Cele 10 recomandări ale AIE pentru consumatori, companii și guverne
Întrucât măsurile pe partea de ofertă nu pot compensa singure amploarea crizei, AIE a publicat vineri un raport cu zece măsuri de reducere a cererii, aplicabile imediat.
Transportul rutier, cel mai mare consumator, cu aproximativ 45% din cererea globală de petrol:
1. Lucrați de acasă ori de câte ori este posibil. Veți reduce astfel consumul de combustibil pentru naveta zilnică.
2. Reduceți viteza maximă pe autostrăzi cu cel puțin 10 km/h. Veți economisi semnificativ consumul pentru autoturisme, camionete și camioane.
3. Încurajați transportul în comun. Trecerea de la autoturismele private la autobuze și trenuri reduce rapid cererea de carburanți.
4. Grupați-vă cu colegii și vecinii, împărțind același autoturism.
5 Introduceți scheme de rotație a numerelor de înmatriculare pentru accesul alternativ al autoturismelor în marile orașe. Cei mai puțin tineri își amintesc de alternanța de duminică a autoturismelor.
Aviația, consum mare, găsește soluții:
6. Reduceți călătoriile de afaceri cu avionul acolo unde există alternative. Călătoriile de afaceri reprezintă între 20% și 40% din activitatea aviației.
Gaz petrolier lichefiat (GPL/aragaz):
7. Redirecționați GPL-ul de la transport spre utilizări esențiale, în special gătit, pentru a proteja gospodăriile vulnerabile.
8. Încurajați adoptarea de soluții de gătit curate și electrice, pentru a reduce dependența de GPL.
Industrie:
9. În țările unde aprovizionarea cu GPL este sub presiune, facilitele industriale pot trece la materii prime alternative, precum nafta, eliberând GPL pentru utilizări urgente.
10. Măsuri pe termen scurt de eficiență și mentenanță pentru reduceri suplimentare ale consumului de petrol.
Ce fac deja guvernele: de la Pakistan la Spania, de la Filipine la Germania
Guvernele au început deja să implementeze măsuri. Pakistanul a impus închiderea școlilor. Tailanda a cerut angajaților guvernamentali să urce pe scări în loc de lift, să ridice temperatura aerului condiționat la 27°C și să renunțe la costume în favoarea cămășilor cu mânecă scurtă. Filipinele au redus programul de lucru al funcționarilor publici cu o zi.
Vietnam, puternic dependent de importurile de energie din Orientul Mijlociu, a cerut companiilor să permită lucrul de acasă. Spania pregătește reducerea TVA pe combustibil de la 21% la 10%. Italia a tăiat deja accizele la carburanți. Germania analizează introducerea unui impozit pe profiturile excepționale ale companiilor petroliere pentru a proteja consumatorii.
Ce înseamnă criza dincolo de pompele de benzină
Efectele sunt deja vizibile dincolo de stațiile de carburant: Egipt a plafonat prețul pâinii de teama inflației. Instalațiile petrochimice din lume au început să-și reducă producția de polimeri din cauza lipsei de GPL și naftă din Golf, agravând lanțurile de aprovizionare pentru producătorii de plastic, ambalaje și materiale de construcții.
Capacitățile de rafinare din regiune au scăzut cu peste 3 milioane de barili pe zi din cauza atacurilor și a lipsei de debușee de export. Cererea de combustibil pentru aviație — aproximativ 7% din cererea globală de petrol — este deosebit de vulnerabilă, aeroporturile din Orientul Mijlociu find închise sau perturbate, cu efecte în cascadă asupra huburilor din alte regiuni.
„Dependența de combustibilii fosili lasă economiile, bugetele gospodăriilor și rezultatele financiare ale companiilor la mila șocurilor geopolitice și volatilității prețurilor într-o lume haotică”, a avertizat Simon Stiell, secretarul executiv al UNFCCC. „Dependența menoasă de importurile de combustibili fosili va lăsa Europa să oscileze pentru totdeauna de la o criză la alta, cu gospodăriile și industriile plătind literalmente prețul”.
