De Ziua Internațională a Presei, Papa Leon al XIV-lea cere respectarea libertății presei și onorează jurnaliștii uciși

Mesajul transmis de Papa Leon al XIV-lea cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei a pus accent pe respectarea libertății mass-media și pe recunoașterea sacrificiului jurnaliștilor care și-au pierdut viața în zone de conflict.

Apel pentru libertatea presei

Declarațiile au fost făcute după rugăciunea Angelus, moment în care liderul de la Vatican a atras atenția asupra rolului esențial al jurnalismului independent și asupra riscurilor tot mai mari cu care se confruntă reporterii la nivel global.

„Astăzi sărbătorim Ziua Mondială a Libertății Presei. Din păcate, acest drept este adesea încălcat, uneori în moduri flagrante, alteori în forme mai ascunse”, a spus Suveranul Pontif.

Omagiu pentru jurnaliștii uciși

O referire directă a fost făcută și la jurnaliștii care au murit în exercitarea profesiei, în contextul conflictelor armate și al violenței.

„Ne amintim de numeroșii jurnaliști și reporteri care au fost victime ale războiului și ale violenței”, a afirmat Papa.

Jurnalismul, pilon al democrației

Pozițiile exprimate anterior de liderul religios evidențiază constant rolul jurnalismului ca pilon al societăților democratice, subliniind că informația reprezintă un bun public care trebuie protejat de manipulare și de influențe externe.

Apelurile sale publice au vizat în repetate rânduri eliberarea jurnaliștilor reținuți sau supuși unor condiții represive, în diferite regiuni ale lumii.

Declinul libertății presei la nivel global

Contextul actual este marcat de presiuni crescute asupra mass-media, iar datele internaționale indică un declin semnificativ al libertății presei la nivel global.

Potrivit UNESCO, libertatea de exprimare rămâne un element esențial pentru funcționarea societăților democratice și reziliente, însă evoluțiile recente indică o deteriorare a acestui drept.

Raportările privind tendințele globale arată că libertatea presei a scăzut cu aproximativ 10% din 2012, un recul comparabil cu perioade istorice de instabilitate majoră.

Declinul este asociat cu factori multipli, inclusiv intensificarea conflictelor armate, utilizarea tehnologiilor pentru manipularea informațiilor, scăderea încrederii publice și restrângerea spațiului civic.

Situația globală și poziția României

În același timp, violența împotriva jurnaliștilor continuă să reprezinte o problemă gravă, în condițiile în care numeroase cazuri de asasinate rămân nepedepsite.

Datele publicate de Reporteri fără Frontiere arată că situația globală a libertății presei este clasificată, pentru prima dată, drept „dificilă”.

Mai mult de jumătate dintre statele lumii sunt încadrate în categorii problematice sau grave, iar scorul mediu global a atins cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.

În acest context, România a urcat șase poziții în clasamentul anual, ajungând pe locul 49.

Presiuni economice asupra presei

Transformările economice din sectorul media influențează, de asemenea, sustenabilitatea jurnalismului independent, în condițiile în care o mare parte din veniturile din publicitate este concentrată în mâinile marilor platforme digitale.

Această situație generează presiuni suplimentare asupra redacțiilor și contribuie la slăbirea independenței editoriale.

Tema din acest an a Zilei Mondiale a Libertății Presei, „Modelarea unui viitor pașnic”, evidențiază rolul jurnalismului într-un context dominat de transformări tehnologice rapide, inclusiv dezvoltarea inteligenței artificiale.

Presa bisericească în România

Pe plan intern, Patriarhia Română a dezvoltat un sistem media propriu prin Centrul de presă Basilica, înființat în 2007.

Structura acestuia include Radio Trinitas, Trinitas TV, Agenția de știri Basilica, publicațiile Lumina și biroul de presă, alături de alte inițiative la nivelul eparhiilor.

Exemple relevante sunt platforma Doxologia, dar și posturi precum Radio Renașterea, Radio Dobrogea, Radio Reîntregirea și Radio Lumina.

Originea Zilei Mondiale a Libertății Presei

Originea Zilei Mondiale a Libertății Presei datează din 1993, când Organizația Națiunilor Unite a instituit această zi la recomandarea UNESCO.

Inițiativa a fost inspirată de Declarația de la Windhoek din 1991, prin care jurnaliștii africani au cerut garantarea libertății presei și a independenței editoriale.

Sursa: Mediafax