Ziua Imnului Național al României. Povestea cântecului care a însoțit cele mai importante momente din istoria țării

Prima interpretare oficială a imnului

Originea imnului este strâns legată de Revoluția pașoptistă. La 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituții revoluționare, un grup de tineri condus de Anton Pann a interpretat pentru prima dată, în mod oficial, cântecul „Deșteaptă-te, române!”, pe versurile poeziei patriotice „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureșanu. Muzica este atribuită lui Anton Pann.

Evenimentul este consemnat și într-un raport oficial al comisarului de Vâlcea, D. Zăgănescu, care informa Ministerul Trebilor din Lăuntru că locuitorii adunați în grădina Zăvoi au cântat pentru prima dată actualul imn național.

Există însă și alte surse istorice care susțin că prima interpretare ar fi avut loc la Brașov, motiv pentru care acest episod rămâne încă discutat de istorici, relatează Radio România Cultural.

Cântecul care a însoțit România în momentele decisive

După apariția sa, „Deșteaptă-te, române!” a devenit unul dintre cele mai puternice simboluri patriotice. Melodia a fost cântată în timpul Războiului de Independență din 1877. Dar și în perioada celor două războaie mondiale, fiind asociată cu idealurile de libertate și unitate națională.

Primele înregistrări ale imnului

Istoria imnului include și câteva momente importante din punct de vedere muzical.

Prima înregistrare a melodiei pe disc a fost realizată în 1900, în Statele Unite, în interpretarea solistului Alexandru Pascu.

Zece ani mai târziu, în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București, împreună cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași, au realizat prima înregistrare instrumentală. Tot în același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat prima versiune corală a imnului.

Interzis în perioada comunistă

După 30 decembrie 1947, odată cu instaurarea regimului comunist, „Deșteaptă-te, române!” a fost interzis. La fel ca alte cântece patriotice, între care și „Pe-al nostru steag e scris unire”. Interpretarea sau chiar fredonarea acestor melodii putea atrage condamnări severe.

Cu toate acestea, imnul nu a dispărut din memoria colectivă.

La 15 noiembrie 1987, în timpul revoltei anticomuniste de la Brașov, muncitorii de la uzina Steagul Roșu, aflați în marș spre centrul orașului, au cântat „Deșteaptă-te, române!”, transformând melodia într-un simbol al rezistenței împotriva regimului.

Cum este reglementată folosirea imnului

Regulile privind interpretarea și utilizarea imnului sunt stabilite prin Legea nr. 75/1994, completată de normele de aplicare adoptate în 2001.

Potrivit legislației, cetățenii au obligația să manifeste respect față de imnul național și față de celelalte simboluri ale statului. La ceremoniile oficiale, participanții trebuie să stea în picioare pe durata intonării imnului, bărbații să își descopere capul, iar militarii să salute conform regulamentelor militare.

Legea prevede și sancțiuni pentru interpretarea sau publicarea imnului într-o altă limbă decât româna, folosirea unui text ori a unei partituri diferite de cele prevăzute de lege sau omiterea interpretării sale în situațiile în care aceasta este obligatorie.

De ce este sărbătorită Ziua Imnului Național pe 29 iulie

Ziua Imnului Național al României a fost instituită prin Legea nr. 99/1998, fiind celebrată anual la 29 iulie.

Cu această ocazie, autoritățile publice și instituțiile statului organizează ceremonii militare, manifestări cultural-educative și evenimente comemorative. În București și în municipiile reședință de județ au loc, în mod tradițional, ceremonii publice de intonare a imnului și de înălțare a drapelului național.

Câte strofe are imnul României

Imnul de stat al României este alcătuit din 11 strofe, însă la ceremoniile oficiale și festivități sunt interpretate, de regulă, strofele 1, 2, 4 și 11, conform normelor în vigoare.