De ce valurile de căldură din Europa sunt atât de mortale. Sute de oameni au murit pe continent în doar o săptămână din cauza caniculei

O primă estimare a numărului de victime va dura câteva săptămâni. Totuși, cercetătorii spanioli atribuie deja căldurii peste 210 decese înregistrate între duminică și miercuri.

În Franța, tragediile individuale încep să ocupe prima pagină a ziarelor. Un bărbat în vârstă care lucra în aer liber a murit duminică. Doi copii mici au murit luni din cauza unui stop cardiac într-o mașină supraîncălzită. Miercuri, un băiețel de trei ani a fost găsit mort într-o mașină încinsă, unde se pare că se ascundea de părinții săi.

Canicula ucide zeci de mii de europeni pe an

Faptul că temperaturile extreme ucid nu ar trebui să fie o noutate pentru autoritățile europene. În 2003, canicula a ucis aproximativ 70.000 de persoane, determinând guvernele să elaboreze planuri de acțiune.

Cu toate acestea, două decenii mai târziu, decesele cauzate de caniculă se ridică încă la zeci de mii în fiecare an. Estimările sugerează că numărul europenilor care mor din cauza caniculei este disproporționat de mare în comparație cu alte părți ale lumii.

Îmbătrânirea populației și încălzirea rapidă a climei sunt princpalele motive. Pe un continent unde aerul condiționat este o excepție reprezintă factori majori care contribuie la numărul ridicat de decese. Însă, în esență, eforturile de a proteja europenii în timpul verilor din ce în ce mai toride sunt cu mult sub nivelul necesar.

Europa e nepregătită pentru valurile de căldură extremă

„Cea mai mare parte a Europei nu este încă pregătită în mod sistematic pentru ceea ce este deja o criză recurentă”. Asta a declarat pentru POLITICO Hans Kluge, directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa. „Încă tratăm căldura ca pe un fenomen meteorologic, mai degrabă decât ca pe o amenințare cronică la adresa sănătății publice.”

Experții afirmă că Europa trebuie să ia măsuri urgente pentru a-și proteja populația. Mai ales că încălzirea globală face ca valurile de căldură să fie tot mai frecvente și mai severe.

„Căldura a devenit cel mai grav și mai urgent risc pentru sănătate în Europa”, a declarat Fleur Monasso. Ea este coordonatoarea pentru Europa la Centrul Climatic al Crucii Roșii și Semilunii Roșii. „Este o chestiune de viață și de moarte.”

Canicula omoară mai mulți oameni în România ca în alte părți

Căldura reprezintă o amenințare la adresa sănătății la nivel mondial. OMS estimează că, în primele două decenii ale acestui secol, la nivel global s-au înregistrat aproximativ 489.000 de decese pe an. Toate sunt legate de căldură.

Însă bilanțul din Europa pare extrem. Continentul găzduiește mai puțin de 10% din populația mondială. Cu toate astea a înregistrat peste o treime din decesele cauzate de caniculă estimate de OMS între 2000 și 2019. Iar datele arată că, în cea mai mare parte a Europei, mortalitatea legată de caniculă a crescut începând cu anul 2000.

Situația nu s-a îmbunătățit în anii 2020. În ultimii patru ani, Europa a înregistrat peste 200.000 de decese cauzate de temperaturile ridicate, potrivit OMS. În 2022, peste 60.000 de europeni au murit din cauze legate de căldură.

Europa îmbătrânită sensibilă la căldură

Unul dintre factorii care contribuie la creșterea numărului de decese în timpul valurilor de căldură din Europa este îmbătrânirea populației. Supraîncălzirea solicită inima și alte organe, pe măsură ce organismul încearcă să se răcorească. Persoanele în vârstă, în special cele cu afecțiuni cronice, sunt expuse unui risc deosebit în timpul valurilor de căldură. Ele reprezintă cea mai mare parte a deceselor.

„Nimeni nu se aștepta la 40 de grade Celsius încă din iunie”, a declarat Aleksandra Kazmierczak, expertă în climă și sănătate la Agenția Europeană de Mediu. „Așadar, ne confruntăm cu o schimbare climatică fără precedent. Pe lângă aceasta, avem și schimbări demografice… aceste două factori creează o «furtună perfectă».”

Însă doar datele demografice ale continentului nu explică numărul ridicat de decese. Europenilor le este, de asemenea, mai greu să se răcorească.

Locuințe supraîncălzite în Europa

Clădirile din Europa, unde populația continentului își petrece aproximativ 90% din timp, se supraîncălzesc. Clădirile din Europa de Nord sunt concepute pentru a reține căldura în iernile reci, nu pentru a menține răcoarea vara. Iar pe măsură ce planeta se încălzește, acest lucru se transformă într-un risc pentru sănătate.

Comisia pentru schimbări climatice din Marea Britanie a avertizat că 92% dintre locuințele existente s-ar putea supraîncălzi până în 2050. În Paris, acoperișurile emblematice din zinc ale orașului transformă apartamentele în cuptoare.

 „N-am construit orașele ținând cont de schimbările climatice”, a declarat Jeroen Kluck. El este profesor la Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam și cercetează reziliența climatică a orașelor.

„Am realizat simulări care au arătat că tot mai multe locuințe se vor supraîncălzi.  Chiar dacă le dotăm cu unele sisteme de protecție solară și ventilație”, a adăugat el. „La un moment dat în viitor, aceste locuințe ar putea avea nevoie de sisteme active de răcire.”

Europa de Vest are puține aere condiționate

Deși utilizarea aparatelor de aer condiționat este în creștere, acestea rămân puțin răspândite în Europa. Doar aproximativ o cincime din gospodăriile europene au instalate aparate de aer condiționat, comparativ cu 90% în SUA.

Rata ridicată a mortalității cauzate de căldură în Europa se datorează unei combinații de factori. „Cu siguranță, aerul condiționat este un sistem care salvează vieți”, a afirmat Monasso. „În Europa, acoperirea este mult mai redusă și ar face o diferență dacă situația s-ar îmbunătăți.”

Și nu este vorba doar de locuințe: fabricile, școlile, trenurile și chiar spitalele nu dispun de sisteme de răcire suficiente. Decesele cauzate de căldură la locul de muncă au crescut cu 42% în UE începând cu anul 2000. Asta a determinat Confederația Europeană a Sindicatelor să facă solicitări autorităților de la Bruxelles. Ei au cerut ca legislația muncii să prevadă pauze obligatorii pentru răcorire și temperaturi maxime de lucru.

Măsuri disperate, dar cu efect limitat

În această săptămână, mii de școli au fost închise din cauza căldurii din sălile de clasă. Belgia a scos din circulație trenurile fără aer condiționat. O clinică din Franța a anunțat că un pacient a decedat din cauza temperaturii prea ridicate din salonul de spital.

Totuși mulți europeni rămân sceptici în privința aerului condiționat și sunt îngrijorați de impactul său asupra mediului. Doar unii încep să accepte ideea că acesta este necesar în clădirile care nu pot fi răcite prin alte mijloace.

„Există locuri în care nu mai putem face față fără aer condiționat”, a recunoscut Marine Tondelier, lidera Partidului Verde din Franța. Acolo a avut loc o dezbatere națională privind utilizarea aerului condiționat.

Schimbări climatice rapide

Cu toate acestea, Europa a luat unele măsuri pentru a se proteja împotriva căldurii. Majoritatea țărilor își avertizează acum populația cu privire la căldura extremă printr-un sistem de alerte bazat pe coduri de culori. Unele orașe au intensificat eforturile, investind în amenajarea spațiilor publice cu aer condiționat. Iar Franța cheltuiește milioane pentru răcirea școlilor.

Cu toate acestea, măsurile luate la nivelul orașelor și regiunilor sunt inegale. Asta înseamnă că protecția populației împotriva căldurii variază foarte mult în funcție de locul în care locuiesc oamenii. Mai grav, ritmul schimbărilor climatice depășește cu mult pregătirile insuficiente ale continentului. Europa se încălzește mai repede decât orice altă parte a lumii.

Guvernele încep să modifice normele de construcție pentru a proiecta locuințe care să țină cont de căldură. Dar transformarea a milioane de locuințe va dura, a afirmat Kluck. „Așadar, vom avea mulți ani în care oamenii vor continua să locuiască în case mult prea calde.”

Vara tragică din care Europa nu a învățat mare lucru

Între timp, verile vor continua să devină tot mai toride. Cercetările publicate vineri arată că schimbările climatice au crescut mult temperaturile pe timp de zi. În această săptămână ele au fost și cu 2 °C mai ridicate decât în vara fatală din 2003.

„Valul de căldură din 2003… a șocat Europa și a determinat-o să ia măsuri. Dar acele măsuri au fost concepute pentru climatul din 2003”, a declarat Kluge, reprezentant OMS. „Amenințarea a depășit capacitatea de răspuns.”

Mai sunt două motive invocate de Kluge pentru numărul mare al deceselor din Europa. Persoanele cele mai vulnerabile, precum vârstnicii, sunt încă „lăsate în urmă”. În plus, țările nu își pun în aplicare în mod corespunzător planurile de combatere a caniculei.

„Un plan care nu a fost testat, pentru care nu s-a asigurat personalul necesar și care nu a fost finanțat nu este un plan, este un document”, a spus el. „Decalajul dintre ceea ce este scris și ceea ce se întâmplă când temperaturile ating 45 de grade este locul în care oamenii mor.”

Experții cer acțiune din partea guvernelor

Experții afirmă că guvernele trebuie acum să depășească stadiul măsurilor de urgență. Este nevoie să intensifice finanțarea, reglementarea și planificarea pe termen lung.  Acest lucru include modernizarea clădirilor, ecologizarea orașelor, deschiderea centrelor de răcorire. De asemenea este necesară modificarea condițiilor de muncă și suplimentarea personalului din serviciile sociale. Asta pentru a-i putea monitoriza pe cei mai vulnerabili.

„Nimic din toate acestea nu necesită o descoperire revoluționară”, a spus Kluge. „Este nevoie de coordonare, angajament și recunoașterea faptului că căldura extremă este acum o caracteristică permanentă a verilor europene — nu o surpriză ocazională.”

Începutul unei frumoase prietenii

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook.