Unde și-ar dori românii să se mute în 2026? Capitala pierde din popularitate

Pentru al doilea an consecutiv, Brașov este considerat orașul cel mai dorit pentru a locui în el. Cluj-Napoca se menține pe locul al doilea, în timp ce Sibiu urcă în top 5, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare.

Clasamentul se bazează pe un sondaj online desfășurat în aprilie 2026, pe un eșantion de 1.200 de respondenți din întreaga țară. Evaluarea a urmărit două criterii principale: intenția de relocare și percepția generală asupra calității vieții în orașe.

Care sunt cele mai atractive orașe din România în 2026?

Topul celor mai dorite orașe pentru locuire plasează pe primul loc Brașovul, urmat de Cluj-Napoca și Constanța. În continuare, clasamentul este completat de Timișoara (4), Sibiu (5), Oradea (6), Iași (7), București (8), Alba Iulia (9) și Arad (10).

Un element notabil al ediției din acest an este evoluția Constanței, care a urcat trei poziții față de clasamentul precedent, reușind să intre pentru prima dată în topul podiumului.

Ce orașe au înregistrat cele mai mari creșteri față de 2024?

În comparație cu ediția din 2024, cele mai importante evoluții pozitive ale scorului au fost consemnate în Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Jiu și Baia Mare. Este vorba, în toate cazurile, despre orașe de dimensiuni mici sau medii, care par să câștige teren în percepția publică.

În schimb, marile centre urbane precum Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca și Brașov au consemnat ușoare scăderi de scor, rămânând însă în continuare în vârful clasamentului.

De ce câștigă teren orașele mai mici?

Potrivit lui Florian Filat, director executiv al institutului citat, se observă o schimbare de mentalitate: românii nu mai caută exclusiv „orașul-magnet”, ci tot mai mult „orașul-echilibru”.

Costul ridicat al vieții, aglomerația și presiunea cotidiană din marile orașe îi determină pe mulți să reconsidere opțiunea orașelor de 60.000–100.000 de locuitori, percepute ca alternative mai relaxate, cu aer mai curat, trafic mai ușor de gestionat, locuințe mai accesibile și mai mult spațiu verde.

Ce contează cel mai mult în alegerea unui oraș?

În topul criteriilor rămân oportunitățile de petrecere a timpului liber, sportul și infrastructura de mișcare. Totuși, în 2026 se observă o schimbare de accent: au crescut în importanță stabilitatea economică, calitatea serviciilor de sănătate, mobilitatea urbană și integrarea tehnologiei în serviciile publice.

Atractivitatea unui oraș nu mai este definită de un singur avantaj major, ci de un ansamblu coerent de condiții care influențează calitatea vieții.

România urbană în 2026: de la orașul-magnet la orașul-echilibru

România urbană din 2026 nu mai seamănă cu promisiunea ei de acum un deceniu. Dacă ani la rând discursul public a fost dominat de marile centre — București, Cluj, Brașov, Iași — astăzi se vede o schimbare mai subtilă, dar mult mai profundă: nu mai câștigă orașele care atrag cel mai mult, ci cele în care se poate trăi mai suportabil.

Marile orașe nu pierd neapărat din forță economică, dar pierd din monopolul aspirațional. Devine tot mai greu să vinzi ideea că „performanța” urbană înseamnă automat aglomerație, costuri ridicate și presiune continuă. În contrapunct, orașele medii încep să recupereze teren nu prin spectaculozitate, ci prin normalitate: trafic mai aerisit, locuințe mai accesibile, un ritm de viață mai previzibil.

O mișcare tăcută a preferințelor

Această reconfigurare se vede în mișcarea tăcută a preferințelor. Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Jiu sau Baia Mare nu devin metropole, dar devin opțiuni credibile. Nu mai sunt „alternative de compromis”, ci variante luate în calcul conștient. În același timp, orașe care păreau imuabile în vârful clasamentelor, precum Cluj-Napoca sau Brașov, înregistrează ușoare reculuri. Nu o prăbușire, ci o saturație.

Explicația nu ține de un singur factor, ci de acumulare. Costul vieții a devenit o presiune structurală. Mobilitatea urbană rămâne fragilă. Infrastructura nu ține întotdeauna pasul cu creșterea. Iar peste toate acestea se adaugă o schimbare de mentalitate: oamenii nu mai caută doar oportunitatea, ci echilibrul.

Evaluare pragmatică a vieții cotidiene

În acest sens, România urbană intră într-o etapă mai matură, dar și mai cinică. Nu mai există fascinația necondiționată pentru „marele oraș”, ci o evaluare mult mai pragmatică a vieții cotidiene. Orașul ideal nu mai este cel care promite cel mai mult, ci cel care consumă cel mai puțin din viața ta pentru a funcționa.

În fundal, apare o întrebare incomodă: dacă marile centre urbane își pierd treptat aura de magnet, nu cumva problema nu este la orașele mici care cresc, ci la orașele mari care nu mai reușesc să se corecteze?

România urbană din 2026 nu trăiește o revoluție, ci o redistribuire a răbdării. Iar aceasta, în timp, poate fi mai importantă decât orice indicator de creștere.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!