Tunisia, prima echipă din Africa care a obținut 3 puncte la Cupa Mondială. Două calificări pierdute în urma aruncării cu banul

Echipa va participa pentru a șaptea oară la Cupa Mondială. Porecliți „Vulturii din Cartagina”, selecționata nu a reușit până acum să iasă din faza grupelor iar obiectivele sunt clare în vară. Principalul succes l-au obținut în anul 2004 în cadrul Cupei Africii pe Națiuni iar unii din cei mai fanatici ultrași sunt pregătiți să creeze o atmosferă incendiară în America de Nord.

Primele meciuri

Începuturile Tunisiei în fotbalul internațional sunt legate de Franța. Fiind o colonie franceză, echipa a jucat primul meci din lunga sa istorie împotriva unei echipe de rezerve a Franței. Data este 11 martie 1928 iar echipa Tunisiei este învinsă cu scorul de 8-2. În următorii 5 ani vor juca alte două meciuri amicale, încheiate de asemenea cu victoriile francezilor, 5-0, respectiv, 6-1.

Până la câștigarea independenței, Tunisia a jucat doar împotriva echipelor asociate cu Franța. Fie că vorbim de Algeria, altă colonie franceză sau echipa de rezerve, toate confruntările din anii 30 și 40 erau aprobate de francezi. În 1932 selecționata obține prima victorie, un 1-0 în fața Algeriei. În anul 1941 au jucat și un meci împotriva echipei mari, disputat pe „Stade Vélodrome” din Tunis.

Câștigarea independenței

Tunisia a devenit stat independent în anul 1956. La un an distanță se înființa și Federația Tunisiană de Fotbal. Atunci are loc, pe data de 30 decembrie, primul meci jucat împotriva unei echipe care nu avea legătură cu Franța. În fața austriecilor de la Admira Wacker, Tunisia se impune cu 4-1.

Lucrurile merg bine în fotbalul din Tunisia. Țara devine membru oficial FIFA și CAF în 1960. În același an este instalat și primul selecționer străin, iugoslavul Milan Kristić. Se califică la Jocurile Olimpice din 1960, însă pierd toate meciurile. Locul pe bancă este preluat de un alt conațional iugolslav, Frane Matošić.

Prima prezență la Cupa Mondială

Tunisia a jucat în următorii ani în mai multe competiții continentale. Adevăratul succes urma să fie atins prin calificarea la Cupa Mondială din 1978. „Vulturii din Cartagina” au jucat în grupa 2 alături de Polonia, Germania de Vest și Mexic. Debutează cu dreptul la Rosario, învingând Mexicul cu 3-1. Era o premieră și un record care intra în cărțile de istorie.

Tunisia reușește la prima participare să obțină prima victorie a unei echipe din Africa. Meciul cu Polonia se încheie cu o înfrângere la limită, 1-0. Ultima confruntare era cu Germania de Vest. Pe „Estadio Olímpico Chateau Carreras” Tunisia reușește să țină piept nemților și partida se încheie cu o remiză albă. Protagonista noastră termină pe locul 3 în grupe, la doar un punct de ocupanta poziției a doua, Germania de Vest.

Prețul plătit pentru o victorie

Perspectivele erau pozitive după debutul naționalei pe scena mondială. Realitatea a fost alta pentru tunisieni. Urma o așteptare de 20 de ani până la revenirea echipei la Cupa Mondială. Din 1980 a început un declin accelerat al echipei. În următorii 12 ani au reușit să se califice la Cupa Africii din 1982 și Jocurile Olimpice din 1988. În ambele turnee au fost eliminați în prima rundă.

În campania de calificări pentru Cupa Mondială din 1986 au fost aproape de calificare. Au învins Nigeria, însă au pierdut în fața Algeriei. Dezamăgirile s-au prelungit pentru tunisieni. Calificări ratate, un joc modest și schimbări constante pe banca tehnică au pecetluit soarta unei echipe care promitea multe fotbalului african.

Prima finală în 31 de ani

În 1994 este instalat Henryk Kasperczak iar Tunisia dă semne că este într-un final pe drumul cel bun. Se califică la Cupa Africii din 1996. Termină pe locul doi în grupă și elimină selecționatele din Gabon și Zambia în drumul spre finală. Este prima finală pe care o joacă în 31 de ani. În cele din urmă țara gazdă, Africa de Sud, se impune cu 2-0.

Peste 2 ani sunt eliminați din aceeași competiție în sferturi de Burkina Faso. Revin la Cupa Mondială și joacă în grupe alături de Anglia, Columbia și România. Termină pe ultimul loc în grupa în care România obține prima poziție. Un egal și două înfrângeri alcătuiesc bilanțul revenirii Tunisiei pe scena mondială.

Echipa reușește calificarea pentru ediția din 2002, selecționerul Eckhard Krautzun demisionând după ce federația a intrat în conflict cu staff-ul tehnic. Schimbările pe banca tehnică au continuat. Deznodământul a fost același la turneul final. Înfrângerile cu Rusia și Japonia, completate de remiza cu Danemarca nu au fost suficiente pentru o calificare așteptată.

Campionii Africii

În luna septembrie a aceluiași an federația anunță că a ajuns la un acord cu fostul selecționer al Franței, Roger Lemerre. Tunisia organiza Cupa Africii din 2004, unde urma să obțină primul succes major din istoria echipei. Echipa câștigă grupa neînvinsă. Elimină Senegalul și Nigeria în sferturi și semifinale iar în finală se impun la limită în fața Marocului, 2-1.

Lamerre devine primul selecționer care a câștigat două turnee continentale cu două echipe naționale diferite, după succesul cu Franța la EURO 2000. La Cupa Mondială din 2006 termină pe locul trei în grupă. Obțin un egal cu Arabia Saudită și două înfrângeri, cu Ucraina și Spania.

O nouă așteptare

Așteptarea se ivea din nou la orizont, de data aceasta pentru 12 ani. După înfrângerea din Cupa Africii împotriva Camerunului Humberto Coelho este numit selecționer. Sunt schimbați antrenori unii după alții iar lipsa de răbdare a federației cu tehnicienii afectează parcursul echipei.

Tunisia coboară pe locul 65 în clasamentul FIFA, cea mai proastă poziție din istoria echipei. Sunt eliminați din nou de Camerun în calificarea la Cupa Mondială Un nou antrenor este numit, de data aceasta Georges Leekens. Echipa urcă 27 de poziții în clasamentul FIFA, ajungând pe locul 22.

O victorie nu face cât o calificare

Anii trec, antrenorii sunt schimbați după fiecare rezultat prost și are loc o nouă revenire. Nabil Maâloul semnează din nou cu „Vulturii din Cartagina” iar fanii sunt revoltați. Acesta a fost prezent pe banca echipei în urmă cu câțiva ani, când selecționata a ratat calificarea la mondialul din Brazilia. Maâloul reușește de data aceasta să califice echipa.

Tunisia urcă câteva poziții în clasamentul FIFA, ajungând pe locul 14. Grupa G din Rusia găzduiește un duel de foc, protagonistele fiind Belgia și Anglia. Tunisia se impune în meciul cu Panama și le pierde pe cele cu Anglia și Belgia.

Tragerea la sorți din 2022 urma să fie mai prietenoasă. În grupa cu Franța, Australia și Danemarca, Tunisia obține patru puncte. Victoria a venit din meciul la care suporterii se așteptau cel mai puțin. În minutul 58, Khazri reușește să deschidă tabela în meciul cu Franța. Partida se încheia cu victoria neașteptată a tunisienilor și cu o nouă eliminare în grupe.

Dăm cu banul

Tunisia a fost aproape de o calificare la mondial în 1962. Atunci s-a jucat o dublă manșă cu Marocul. Selecționatele și-au adjudecat confruntările de acasă iar un al treilea meci urma să se joace la Palermo. Confruntarea s-a terminat la egalitate iar câștigătoarea a fost desemnată prin aruncarea cu banul.

Peste 8 ani, în 1970, aceleași echipe se întâlnesc din nou. De data aceasta sunt obținute două egaluri, urmate de un al treilea în Franța. Din nou soarta era decisă prin aruncarea banului iar marocanii aveau câștig de cauză. Era nemaiîntâlnit la acel moment ca aceeași echipă să rateze de două ori calificarea în urma unei aruncări cu moneda.

Cea mai bună repriză din istoria echipei

Marocul iese din nou în cale în mod surprinzător tot peste 8 ani. Dubla manșă se termină din nou la egalitate. De data aceasta calificarea se juca la punctul cu var și nu mai exista nicio monedă. De data aceasta „Vulturii din Cartagina” s-au impus și nu i-a mai oprit nimic în calificarea la mondial.

De referință este meciul cu Mexic din faza grupelor. Selecționata din America de Nord conducea la pauză cu scorul de 1-0. Urma cea mai bună repriză din istoria Tunisiei. Ali Kaabi a restabilit egalitatea în scurt timp. Rezultatul a rămas același pentru următoarele 25 de minute, conform welovesport. Néjib Ghommidh și Mokhtar Dhouieb au înscris iar Tunisia era în extaz. O echipă tânără, ambițioasă a reușit să scrie una din cele mai frumoase povești de la acea ediție.

Binele echipei este pe primul loc

Este cunoscut faptul că musulmanii anual participă la Ramadan. Excepțiile în luna sfântă nu se aplică nici în cazul sportivilor. Iar naționala Tunisiei a găsit acum câțiva ani o metodă ingenioasă prin care jucătorii să întrerupă Ramadanul. Întâmplarea a avut loc înaintea Cupei Mondiale din 2018.

În meciurile amicale premergătoare Cupei Mondiale portarul a acuzat dureri. Partida cu Portugalia s-a oprit în minutul 58. Staff-ul medical a venit să-l verifice pe stopp-erul Mouez Hassen. În acest timp jucătorii s-au dus la marginea terenului pentru a bea niște apă și a mânca ceva, conform yahoosports.

Scenariul s-a repetat în meciul cu Turcia, când același Hassen s-a întins pe spate în minutul 49. Schimbările în ceea ce privește randamentul jucătorilor s-a văzut imediat. Înainte de Iftar, masa luată după apusul soarelui, echipa a înscris un gol în două meciuri. După Iftar echipa a finalizat de trei ori. Deși nu a fost cazul pentru turneul final din Rusia, jucătorii Tunisiei au dezvoltat această metodă ingenioasă prin care ei să se hrănească în luna sfântă a Ramadanului.

Capitolul 5/48

Până acum am aflat povești despre câștigătoare ale turneului final. Totuși, există o echipă foarte bună care nu a reușit să aducă prestigiosul trofeu în vitrină. Aceasta este Olanda. „Portocala mecanică” este considerată de cei mai mulți cea mai bună echipă care nu a obținut Cupa Mondială.

În urmă cu doar 4 ani fanii sportului rege au fost martori la una din cele mai frumoase povești din fotbal. Un sportiv al selecționatei a ajuns titular în primul 11 după doar 51 de meciuri la nivel profesionist. Despre acesta cât și alte momente memorabile vom afla în episodul de mâine, de la 10:30.