Trump transformă NATO într-o afacere. Aliații plătesc, SUA vinde armament

Trump transformă NATO într-o afacere. Aliații plătesc, SUA vinde armament
Imagine Trump transformă NATO într-o afacere. Aliații plătesc, SUA vinde armament; Secretarul general al NATO, Mark Rutte; sursa foto: Facebook
NATO, alianța transatlantică construită pe valori democratice comune de-a lungul a zeci de ani, a fost remodelată de Trump într-un cadru mult mai familiar lui. E o afacere, potrivit unei anchete publicate de Politico. Președintele american a convins statele membre să-și crească masiv cheltuielile de apărare și să investească intens în armament american pentru Ucraina, iar la summitul de la Ankara, din 7-8 iulie, discuția se concentrează din nou pe cât de mult pot cheltui europenii pe echipamente militare americane. Schimbarea riscă să marginalizeze discuțiile despre extinderea alianței sau apărarea flancului estic împotriva Rusiei, transformând NATO într-un grup ghidat mai degrabă de interesul național decât de idealuri comune.

NATO nu mai seamănă, în multe privințe, cu alianța pe care generații întregi de lideri occidentali au construit-o după al Doilea Război Mondial. Potrivit Politico, Trump a impus o logică tranzacțională clară. Aliații europeni cheltuiesc tot mai mult, iar o parte semnificativă din această sumă se întoarce direct în conturile producătorilor americani de armament. Summitul de la Ankara promite să confirme, o dată în plus, această reorientare, cu cheltuielile de apărare devenite, practic, subiectul central al oricărei discuții.

Din alianță de valori, în afacere, aceasta e logica transformării

Potrivit anchetei Politico, președintele Donald Trump a remodelat o alianță transatlantică veche de generații, construită pe valori democratice comune, într-un cadru cu care se simte mult mai confortabil, o afacere. El i-a convins pe membrii NATO să-și „turbo-încarce” propriile cheltuieli de apărare și să investească masiv în armament american destinat Ucrainei. La reuniunea anuală a liderilor alianței din această săptămână, președintele american va readuce, din nou, discuția către cât de mult pot cheltui europenii pe echipamente militare americane.

Această schimbare de abordare, care reflectă stilul tot mai tranzacțional al administrației față de unii dintre cei mai apropiați aliați ai Americii, riscă să scoată din prim-plan discuțiile despre extinderea calității de membru sau despre apărarea flancului estic al NATO împotriva Rusiei. Totodată, a pus sub presiune legăturile care țineau odinioară grupul unit. A transformat astfel alianța într-una modelată mai degrabă de interesul național al fiecărui stat, decât de idealurile comune care i-au stat la bază.

„Europa este încă dependentă de SUA, pentru o vreme”, a declarat un diplomat european citat de Politico. „Prin urmare, nu este în interesul nostru să căutăm conflicte. Dar trebuie, în același timp, să-i facem pe americani să înțeleagă, în mod ferm, că Europa nu trebuie luată de la sine înțeles, că avem și noi propriile interese.”

Aproape 120 de miliarde de dolari, jumătate spre armament american

Matt Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, a subliniat aspectul economic al summitului din acest an, programat la Ankara, Turcia, pe 7 și 8 iulie. Washingtonul „salută eforturile europene de a crește producția de apărare și de a reduce reglementările”, a declarat el reporterilor, cu câteva zile înaintea forumului. „Dar nu susținem, cu siguranță, limbajul protecționist pe care multe inițiative europene de apărare l-au inclus adesea. Este unul dintre subiectele care ar putea fi ridicate în timpul summitului și la care ne așteptăm să ajungem la un anumit acord.”

Whitaker a lăudat aliații pentru angajamentul de aproape 120 de miliarde de dolari în cheltuieli de apărare în ultimul an, jumătate din această sumă fiind direcționată către echipamente produse în SUA, numind acest fapt „un început bun”. Investiția este semnificativ mai mare decât la summitul de anul trecut, unde aliații se lăudau cu suplimentul de 90 de miliarde de dolari investit atunci.

Creșterea vine ca urmare a cererii lui Trump ca aliații să-și majoreze cheltuielile de apărare de la 2% din PIB la 5%, sub amenințarea pierderii sprijinului american. Președintele a amenințat în repetate rânduri că va părăsi alianța dacă țările membre nu respectă acest angajament, iar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a legat direct nivelul mai ridicat al cheltuielilor de apărare de accelerarea vânzărilor de armament american către aliați.

Groenlanda, tarifele și „codependența nesănătoasă”. Presiunea Hegseth

Atitudinea de „afacere înainte de toate” a caracterizat, într-o anumită măsură, fiecare dintre cele șase summit-uri anuale ale lui Trump de-a lungul celor două mandate. Dar tendința a devenit tot mai evidentă pe măsură ce președintele a lansat ideea de a prelua Groenlanda, a ezitat în privința sprijinului american pentru Ucraina și a impus tarife dure membrilor NATO. Abordarea urmează, de altfel, un tipar mai amplu din stilul lui Trump. El cere lumii să cumpere produse americane, fără prea multe acorduri comerciale reciproce în schimb.

Europa joacă, deocamdată, acest joc. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, în vizita sa la Washington de luna trecută, a declarat că investițiile europene susțin 110.000 de locuri de muncă americane, prin comenzi de 300 de miliarde de dolari pentru armament american. Marea Britanie și Germania au anunțat, cu câteva zile înaintea summitului, planuri de a produce armament american sub licență, direct în propriile țări.

Summitul și afacerile cu armament

„Secretarul general vrea să transforme summitul într-un eveniment de tip deal-making, în care companiile să anunțe colaborări”, a declarat un al doilea diplomat european, citat de Politico sub protecția anonimatului. „Dacă Trump vede evenimentul industriei de apărare ca fiind unul pozitiv, atunci s-ar putea să considere și summitul de la Ankara, și, sperăm, NATO în ansamblu, un lucru pozitiv.”

Oficialii europeni recunosc că nu vor putea anunța la Ankara ceva la fel de spectaculos precum la summitul de anul trecut, de la Haga. Ei subliniază însă planurile de a anunța acorduri în valoare de miliarde de dolari, alături de un forum al industriei de apărare, organizat în paralel cu summitul. „Vrem să intrăm acolo, să ne facem angajamentele de cheltuieli și securitate și să ieșim înainte să se strice ceva”, a declarat un al treilea diplomat european. „Trebuie să facem asta pentru propria noastră securitate, dar, evident, mai există și un alt element.”

„NATO e un tigru de hârtie”, mesajul dur al lui Hegseth

Casa Albă și Pentagonul nu au răspuns solicitării de comentarii din partea Politico. Dar Trump a criticat, joi, țări precum Germania pentru că nu-și îndeplinesc partea financiară. „Statele Unite cheltuiesc mai mulți bani pe NATO decât orice altă țară, de departe, pentru a le proteja, fără să obțină niciun beneficiu de pe urma acestui lucru”, a scris el pe platforma sa de social media.

Membrii NATO s-au simțit deosebit de presați în ultimele luni, după ce Trump i-a surprins pe aliați cu anunțuri privind retragerea trupelor din Germania și anularea unor desfășurări militare planificate în Polonia.

Europa rămâne, de asemenea, în alertă din cauza războiului din Ucraina și a incursiunilor Rusiei tot mai aproape de flancul estic al NATO. Liderii se confruntă cu întrebarea despre cum se va apăra continentul, în condițiile unei Americi tot mai puțin dispuse să-și sacrifice resurse umane și financiare pe teritoriul european.

Ce face America

Pentagonul ar urma să anuleze un plan de a trimite rachete Tomahawk în Germania, parțial din cauza îngrijorării oficialilor că Rusia ar percepe gestul drept o escaladare. Ar lăsa astfel Berlinul fără prea multe răspunsuri pentru nevoile sale urgente de armament cu rază lungă de acțiune.

Departamentul Apărării a mutat, de asemenea, anul acesta, două birouri care se ocupau tradițional de vânzările militare externe sub structura sa de achiziții și sustenabilitate. Este parte a unei reorganizări mai ample, menită să prioritizeze exporturile de apărare americane și să încurajeze țările să cumpere echipamente din SUA.

Administrația americană și-a arătat, în ultimele săptămâni, tot mai clar dorința de a remodela alianța. Pete Hegseth a livrat, luna trecută la Bruxelles, un discurs dur miniștrilor apărării din NATO, criticând cultura politică europeană și avertizând oficialii că SUA reconsideră amprenta sa militară pe continent. El a anunțat și că Pentagonul a lansat o revizuire a efectivelor staționate în Europa.

NATO este puțin mai mult decât un „tigru de hârtie”, care menține o „codependență nesănătoasă” față de forțele americane, a declarat șeful Pentagonului. Acesta s-a plâns că aliații nu au ajutat SUA în războiul cu Iranul, deși aceștia nu fuseseră nici informați în prealabil, nici solicitați să ofere sprijin, până când Iranul a închis Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Alianța „trebuie să revină la o adevărată alianță militară de linie dură”, a spus Hegseth — una „cu capacități militare reale, capabile să descurajeze chiar aici, pe continent, și să preia conducerea apărării convenționale a Europei”.

O propunere pentru tine, cititorule

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!

0 comentarii Comentarii