Transparența selectivă. Bolojan desecretizează arhivele Revoluției din 1989, dar Guvernul său a dat aviz negativ unui alt proiect

Există o oarecare ironie politică în coexistența a două fapte din calendarul legislativ al aceluiași guvern. Pe de o parte, USR și Guvernul Bolojan susțin cu entuziasm public desecretizarea documentelor din perioada Revoluției din 1989. Anunțul a fost făcut de Oana Țoiu pe pagina sa de socializre. E un gest simbolic major, cu impact istoric și moral necontestat. Pe de altă parte, același Guvern Bolojan a dat aviz negativ unui proiect legislativ care, afirmă inițiatorii, ar fi extins transparența instituțională în prezent, spune Buletin de Carei. Un un gest discret, fără conferință de presă și fără aplauze.

Cazul Cozma și proiectul de lege retras

Proiectul de lege prin care șapte deputați liberali încercau să introducă noțiunea de informație cu regim special, inaccesibilă publicului, a fost retras după doar o zi de indignare publică. Printre semnatari se află și deputatul sătmărean Adrian Felician Cozma, liderul PNL Satu Mare, inclus de presa națională pe „lista rușinii”.

Acum, câteva luni mai târziu, după ce proiectul a murit în valul de critici, PNL a reluat ofensiva. O nouă formă a modificărilor la Legea 544/2001 a ajuns la Senat, asumată inițial de deputatul Adrian Cozma și susținută de alți deputați liberali. Consiliul Economic și Social a arătat că regimul special al unor informații este deja prevăzut de art. 12 din Legea 544/2001 și de Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, deci propunerea ar fi inutilă și generează paralelism legislativ.

Guvernul Bolojan nu a susținut noua inițiativă. Avizul negativ transmis de Executiv pune capăt, cel puțin deocamdată, celui de-al doilea episod al acestui serial legislativ.

Ce prevedea proiectul și de ce a speriat societatea civilă

Proiectul introducea termenul de „informație cu regim special”, categorie pe care șeful oricărei instituții publice o putea declara inaccesibilă publicului. Decizia aparținea exclusiv conducătorului instituției de stat, nu unei autorități independente. Instituțiile erau obligate să păstreze online bugete, salarii, rapoarte și surse de finanțare doar cinci ani, după aceea, acestea puteau dispărea complet din spațiul public. Proiectul elimina și posibilitatea de a solicita informații verbal sau telefonic.

„Propunerea legislativă a PNL este foarte probabil neconstituțională, este cu siguranță imorală și vine ca o jignire la adresa cetățenilor. Cu trufie, parlamentari ai PNL se plasează deasupra corpului cetățenesc, privesc alegătorii cu dispreț și îi consideră inamici naturali ai instituțiilor publice”, au transmis 15 asociații și organizații civile printr-o scrisoare deschisă.

Guvernul Bolojan nu a susținut noua inițiativă. Avizul negativ transmis de Executiv pune capăt, cel puțin deocamdată, celui de-al doilea episod al acestui serial legislativ.

Transparența selectivă, o strategie sau o coincidență

Corelarea celor două atitudini — deschiderea față de arhivele istorice și reticența față de transparența prezentă — nu trebuie citită neapărat ca o conspirație deliberată. Poate fi și efectul diferenței dintre curajul simbolic și curajul real.

Desecretizarea dosarelor din 1989 este un gest politic cu risc scăzut: beneficiile de imagine sunt imediate, documentele sunt vechi, iar cei care ar putea fi afectați sunt, mulți, morți sau în afara jocului politic activ. Extinderea Legii 544 la cheltuielile curente ale instituțiilor publice — inclusiv ale partidelor care beneficiază de subvenții de stat — este cu totul altceva: lovește direct în capacitatea structurilor de putere de a funcționa în umbra lipsei de transparență.

O inițiativă ipocrită?

Că inițiativa a venit de la parlamentari PNL legați de Ilie Bolojan, inclusiv „locotenentul” premierului, Dumitru Țiplea, și că ea s-ar fi potrivit mănușă pe dorința PNL de a ține la distanță de ochii publicului cheltuielile cu subvențiile primite de partid, nu este un detaliu neglijabil. Este, poate, chiar dovada nu de transparența selectivă, ci de un oarecare joc de imagine.

Morala acestui paralelism este simplă și memorabilă: transparența față de trecut este mai ușoară decât transparența față de prezent. Eroismul civic al desecretizării documentelor din 1989 nu costă nimic politic. Eroismul civic al transparenței bugetelor de azi costă totul.