Silicon Valley nu se mai confruntă doar cu ore epuizante de muncă și competiție acerbă. Problemele s-au adâncit considerabil, potrivit terapeuților citați de Business Insider. Angajații din tech ajung acum în cabinetele psihoterapeuților nu doar epuizați, ci profund derutați cu privire la propria identitate, într-un context în care inteligența artificială amenință să le automatizeze exact meseriile pe care le-au construit cu ani de muncă.
De la epuizare la criza de identitate
Terapeuta din Bay Area, Annie Wright, a observat o transformare radicală în discursul clienților ei din Silicon Valley, majoritatea proveniți din industria tech. „Acum trei ani, oamenii intrau spunând: «Sunt epuizat, ars complet.» Acum intră spunând: «Sunt epuizat. Sunt ars complet. Nu știu cine sunt dacă munca mea e automatizată. Nu știu dacă urmez eu, nu-i așa? Și cum va arăta, de fapt, asta pentru următorii 20 de ani din cariera mea?»”, a declarat Wright pentru Business Insider.
Combinația dintre concedierile masive din industrie, avansul rapid al inteligenței artificiale și IPO-urile cu câștiguri de zeci de miliarde de dolari a transformat cabinetele terapeuților din zonă în cele mai căutate spații de refugiu pentru angajații din tech, potrivit jurnalistei Tracy Connor, autoarea reportajului original.
Angajații din tech au avut, dintotdeauna, motive de nemulțumire legate de locul de muncă. De la program prelungit, până la natura extrem de competitivă a industriei. Ceea ce s-a schimbat acum este proximitatea directă cu disruperea pe care propriile lor invenții o pot provoca. Aceasta e vizibilă direct în colegii concediați din cauza automatizării aduse de AI. Un terapeut a numit acest fenomen „durere din complicitate” (complicity grief). El descrie sentimentul de vinovăție resimțit de cei care au contribuit, direct sau indirect, la construirea unei tehnologii care le poate distruge, la rândul lor, propriile locuri de muncă.
Viteza schimbării, factor agravant al crizei
Rapiditatea cu care se produce această transformare a agravat, semnificativ, problema resimțită de angajații din tech. Potrivit seriei „The Great Coding Reset”, citată în articolul original, noile modele de inteligență artificială lansate la finalul anului trecut au schimbat radical percepția industriei despre ce este posibil din punct de vedere tehnologic, în doar câteva săptămâni.
Nici măcar cei ajunși la vârful carierei nu par imuni la această criză existențială provocată de Silicon Valley. Strălucirea de după un IPO reușit se estompează rapid, în momentul în care oamenii realizează că urmărirea acestui vis financiar a fost, de fapt, o modalitate de a masca probleme mult mai profunde, a explicat Annie Wright. „Munca este cea mai acceptată social formă de dependență”. Asta a declarat terapeuta pentru Tracy Connor, într-o formulare care rezumă, poate cel mai bine, întreaga cultură a supra-muncii specifică industriei tech.
Cum evaluează angajatorii folosirea AI de către angajați
Dincolo de criza existențială personală, inteligența artificială ridică o problemă complet nouă pentru companii. Cum evaluează, concret, angajatorii modul în care angajații din tech folosesc aceste instrumente la locul de muncă?
Clasamentele de utilizare AI și practica denumită „tokenmaxxing”, folosirea excesivă a instrumentelor AI doar pentru a arăta activitate, au ieșit din grațiile companiilor. Le-a obligat să găsească metode noi și mai creative de evaluare a performanței angajaților în această privință. Motivul principal, spune sursa citată, este simplu: aproape nimeni nu știe, cu adevărat, ce face.
O directivă ipotetică tipică pentru inteligența artificială la locul de muncă ar putea suna cam bizar. „Trebuie, cu siguranță, să folosești AI. Doar nu îl folosi prea mult. Avem un buget de luat în calcul. Cu excepția cazului în care economisește bani mulți, ceea ce ar fi bine. Dar nici asta nu prea știm cum să măsurăm. Așa că orice ajutor pe acest front ar fi, de asemenea, binevenit”. Este o formulare care surprinde, cu umor amar, confuzia reală resimțită chiar de manageri, nu doar de angajații obișnuiți.
Cea mai bună dovadă că toată lumea improvizează, pe măsură ce înaintează, rămâne ceea ce unii directori au declarat pentru Amanda Hoover că prețuiesc cel mai mult la un angajat. Este capacitatea acestuia de a-și învăța colegii cum să folosească AI cât mai eficient. E o abilitate considerată, în prezent, mai valoroasă decât simpla utilizare individuală a instrumentului.
