Blocul Național Sindical a sesizat cinci instituții europene cu privire la banii din SAFE pentru România. 16 miliarde de euro, sub lupă

BNS precizează că suspiciunile invocate se bazează pe informații publice, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice. Confederația spune că demersul urmărește verificarea procedurilor de achiziție și a respectării legislației europene.

Ce suspiciuni reclamă BNS

Primele semne de întrebare privesc transparența aprobării programelor de înzestrare. Sindicaliștii reclamă și posibila folosire excesivă a negocierilor fără publicarea unui anunț de participare. BNS susține că, pentru unele achiziții importante, ar fi fost consultați prea puțini operatori economici. O altă problemă indicată este concentrarea unei părți importante din contracte către un singur grup industrial. 

Confederația cere explicații și pentru creșterile de preț observate la anumite echipamente militare. Sindicaliștii vor verificarea modului în care au fost fundamentate noile valori.

Sesizarea menționează și suspiciunea unui posibil ajutor de stat mascat. Cazul indicat explicit este cel al Șantierului Naval Mangalia. 

Ce verificări sunt cerute instituțiilor europene

Comisiei Europene și OLAF li se cere să analizeze planul de investiții transmis de România. Verificările ar trebui să vizeze achizițiile, concurența și eventualele elemente de ajutor de stat. BNS solicită și documentele justificative pentru fiecare procedură. OLAF ar urma să analizeze eventualele nereguli financiare și posibilele prejudicii aduse bugetului Uniunii Europene. 

Parchetului European i se cere să verifice legalitatea și transparența achizițiilor. Instituția ar putea analiza eventualele fapte care intră în competența sa și afectează interesele financiare europene. Curtea Europeană de Conturi a fost sesizată separat. BNS cere includerea programului SAFE din România în viitoarele planuri de audit. Ombudsmanului European îi revine o altă solicitare. Acesta este chemat să evalueze modul în care instituțiile europene gestionează sesizările privind programul.

Șantierul Naval Mangalia, menționat în sesizare

BNS cere Comisiei Europene și OLAF să analizeze eventualele elemente de ajutor de stat în cazul Șantierului Naval Mangalia. Sindicaliștii solicită și documentele justificative pentru procedurile derulate prin programul SAFE. Sesizarea nu afirmă că a fost acordat ilegal un ajutor de stat. BNS cere instituțiilor europene să verifice dacă măsurile respectă legislația UE și regulile programului SAFE.

BNS spune că nu vrea blocarea programului SAFE

Sindicaliștii afirmă că nu urmăresc oprirea sau întârzierea achizițiilor. Ei consideră programul SAFE important pentru securitatea României și a Uniunii Europene. BNS cere însă aplicarea strictă a normelor europene. Organizația susține că investițiile în apărare trebuie ferite de orice suspiciune privind folosirea banilor publici. 

Confederația reprezintă aproximativ 300.000 de membri din 930 de sindicate și peste 30 de federații. Printre aceștia se află angajați din industria de apărare și aeronautică.