Satul românesc, explicat prin istorie și criză de mediu. Analiza istoricului Valer Simion Cosma

De la migrația masivă pentru muncă până la depopulare și inegalități ecologice, mediul rural este influențat de procese sociale și economice de lungă durată. Cosma, director al Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și manager executiv al proiectului EcoJust, finanțat prin PNRR, afirmă pentru ClujToday că cercetările sale se află la intersecția dintre istorie, antropologie și ecologie.

„Pe scurt, studiez felul în care lumea rurală s-a transformat în ultimele două secole și cum aceste schimbări sunt legate de crizele de mediu pe care le trăim astăzi. Mă interesează în special istoria capitalismului agrar, mobilitatea rurală – de la migrație și munca sezonieră până la naveta cotidiană – și strategiile prin care familiile de la sat au reușit să supraviețuiască de la o generație la alta.” El susține că aceste procese istorice explică inclusiv problemele actuale ale mediului rural, inclusiv schimbările climatice și inegalitățile sociale.

„Economia morală a sacrificiului” și migrația ca normă socială

În analiza sa, Valer Simion Cosma introduce conceptul de „economie morală a sacrificiului”, prin care explică modul în care migrația și munca grea au devenit norme sociale în anumite comunități rurale, nu doar strategii economice. „Folosesc acest concept pentru a explica cum migrația pentru muncă și proletarizarea au devenit nu doar strategii economice, ci norme morale într-o comunitate montană din Carpați. Ipoteza mea este că sacrificiul – plecarea de acasă, munca grea, separarea familiilor sau renunțarea la agricultura de subzistență – nu este văzut doar ca o constrângere financiară.”

El subliniază că acest tip de comportament este transmis între generații și legitimat social, fiind perceput ca o formă de responsabilitate. „El este legitimat și transmis între generații ca o condiție firească a unei vieți ‘bune’ și responsabile. Această mentalitate are rădăcini istorice adânci, începând din perioada habsburgică și continuând în socialism și după 1989.”

Astfel, potrivit istoricului, migrația masivă din mediul rural nu poate fi înțeleasă fără contextul istoric al regiunii și al transformărilor economice succesive.

Proiectul EcoJust și inegalitățile de mediu din România

În ultimii trei ani, Valer Simion Cosma a coordonat proiectul EcoJust, împreună cu cercetătoarea Irina Velicu, proiect axat pe justiția de mediu și conflictele ecologice din România.

Acesta explică faptul că punctul de plecare a fost lipsa cercetărilor privind distribuția inegală a costurilor dezvoltării economice. „Am pornit de la o realitate evidentă: deși conflictele de mediu, poluarea și distribuția inegală a costurilor dezvoltării afectează numeroase comunități din România, aceste fenomene au fost foarte puțin cercetate din perspectiva justiției de mediu.”

El adaugă că obiectivul proiectului a fost identificarea mecanismelor prin care anumite comunități ajung să suporte disproporționat efectele negative ale dezvoltării. „Ne-am propus să înțelegem cine suportă, de fapt, costurile sociale și ecologice ale dezvoltării economice, de ce anumite comunități sunt expuse disproporționat la poluare și ce mecanisme permit perpetuarea acestor inegalități.”

Cercetătorul subliniază și importanța conectării științei cu realitatea socială. „Cercetarea are valoare atunci când reușește să conecteze analiza academică cu problemele reale ale societății și să contribuie la formularea unor soluții relevante.”

Criza rurală, tranziția verde și limitele cercetării

Valer Simion Cosma afirmă că problemele actuale ale satului românesc nu sunt fenomene recente, ci rezultatul unor procese istorice de lungă durată. „Faptul că am demonstrat că problemele contemporane ale lumii rurale – de la depopulare până la conflictele de mediu – nu sunt fenomene recente sau inevitabile, ci rezultatul unor procese politice și economice de lungă durată.”

Cercetările sale arată și conexiuni între comunitățile locale din România și dezbaterile internaționale despre mediu și dezvoltare. În ceea ce privește impactul științelor sociale, Cosma afirmă că acesta este unul indirect, dar esențial pentru politici publice. „Științele sociale produc un impact indirect, oferind cunoștințe care pot fundamenta politici publice mai bune și mai echitabile. Un proiect de cercetare nu schimbă singur, peste noapte, indicatorii calității vieții, dar influențează modul în care înțelegem problemele și cum concepem soluțiile pe termen lung.”

El avertizează însă asupra riscului ca anumite concepte să fie adoptate superficial în mediul academic. „Totuși, există și riscul ca unele concepte să devină rapid ‘la modă’, fără o suficientă ancorare în realitate. Provocarea este să păstrăm echilibrul între teoriile inovatoare și munca grea de pe teren sau din arhive.”D

În privința viitorului profesional, Valer Simion Cosma își propune să aprofundeze legătura dintre capitalismul agrar și criza ecologică în contextul Antropocenului, precum și studiile despre justiția de mediu în Europa Centrală și de Est. Pentru tinerii cercetători, mesajul său este centrat pe relevanța întrebărilor de cercetare și perseverență.

„Să își aleagă întrebări de cercetare care contează cu adevărat pentru el, nu doar teme la modă. Cercetarea este un maraton, nu un sprint; motivația vine din convingerea că încerci să înțelegi o problemă importantă, nu din dorința de a mai bifa un articol publicat.” Mediul academic presupune dificultăți constante, dar acestea fac parte din procesul de formare profesională.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!