O nouă ruptură în sistemul public. Negrescu: „Șefii câștigă, peste 1 milion de bugetari ar putea rămâne cu salariile înghețate”

În centrul criticilor se află ideea că reforma riscă să producă efectul invers celui anunțat. Nu să elimine inechitățile, ci să adâncească diferențele dintre conducerea instituțiilor și angajații aflați la baza sistemului. În timp ce Guvernul vorbește despre modernizare și eficiență administrativă, economiștii avertizează că factura noii legi poate deveni una extrem de costisitoare, într-o perioadă în care statul vorbește simultan despre tăieri, economii și austeritate.

Într-un interviu acordat News Edge, analistul economic Adrian Negrescu susține că impactul financiar al măsurii vine într-un moment nepotrivit pentru economia României.

„Ar reprezenta o piatră de moară pentru bugetul de stat, în condițiile în care cheltuielile ar putea să crească cu 8 miliarde de lei sau chiar mai mult, ducând practic factura salariilor bugetarilor undeva la nivelul de 175 de miliarde de lei. O sumă pe care, în actualul context bugetar, România nu și-o permite”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, problema nu este doar costul imediat al legii, ci și contradicția dintre mesajele oficiale privind disciplina fiscală și măsurile propuse în paralel.

„Trebuie să reducem deficitul bugetar spre 5% din PIB. Și asta înseamnă că trebuie să facem economie de minim 10 miliarde de euro anul viitor. Nicidecum să creștem salariile în sectorul bugetar”, spune acesta.

Șefii instituțiilor, marii câștigători ai reformei

Una dintre cele mai dure critici aduse proiectului este legată de modul în care sunt distribuite eventualele beneficii salariale. În loc să aducă majorări uniforme sau să corecteze situațiile considerate nedrepte în sistem, noua formulă ar putea favoriza tocmai zona de conducere.

Adrian Negrescu afirmă că există riscul ca diferențele dintre șefi și executanți să se accentueze. „Cei mai fericiți dintre bugetari vor fi șefii de instituții, parlamentarii, miniștrii și toți ceilalți decidenți din statul român care se vor vedea în buzunar cu sume între 2.000 și 5.000 de lei.”

Estimările sale arată că efectele legii nu ar fi distribuite în mod egal în sistemul public. „Este greu de spus în momentul de față, cert este că șefii vor fi cei mai câștigați, pentru că salariile lor vor crește ca urmare a majorării acestui indice de importanță în sistemul public. Cei mai defavorizați vor fi oamenii care lucrează în funcții executive, cei care se află la baza salarizării în sectorul bugetar, pentru care, mai mult ca sigur, salariile vor fi înghețate.”

Analistul estimează că efectul real al legii ar putea însemna blocarea veniturilor pentru cea mai mare parte a angajaților de la stat.

„Cred că peste un milion din cei 1,3 milioane de bugetari vor rămâne cu salariile înghețate și doar șefii lor. Aproape 300 de mii de oameni, vor fi cei mai fericiți dintre români. Ei sunt singurii care, în vremuri de austeritate, vremuri de criză economică, de recesiune, se vor trezi cu bani în plus de pe urma acestei legi iresponsabile din punct de vedere financiar.”

Această perspectivă vine și pe fondul unor critici deja formulate în spațiul public privind apariția unei noi categorii de privilegii în sistem.

Austeritate pentru unii, bani în plus pentru alții

Pentru mulți români, problema nu mai este legată doar de cifrele din lege, ci de percepția unei duble măsuri. Statul cere populației sacrificii, vorbește despre reducerea cheltuielilor și despre presiunea deficitului, în timp ce anumite categorii par să rămână protejate, după cum explică analistul economic.

Adrian Negrescu susține că efectele psihologice și sociale ale proiectului ar putea deveni la fel de importante precum cele financiare. „Această lege, creșterea salariilor de la 1 ianuarie 2027, vine să creeze și mai multe frustrări sociale, în condițiile în care pensiile probabil vor rămâne înghețate pentru al treilea an la rând, alocațiile pentru copii au rămas înghețate de doi ani de zile și probabil vor fi înghețate în continuare.”

Tabloul descris de economist este unul în care statul transmite două mesaje complet diferite. Pe de o parte, spune că nu mai există bani și că sunt necesare reduceri. Pe de altă parte, găsește resurse pentru anumite majorări salariale.

Distribuția bonusurilor de performanță

Un alt punct sensibil din noua lege îl reprezintă bonusurile de performanță. Mecanism prezentat de autorități drept un instrument de stimulare a eficienței în administrație.

Teoretic, sistemul ar trebui să recompenseze angajații care obțin rezultate mai bune. Practic însă, economiștii ridică semne de întrebare privind modul în care astfel de criterii vor fi aplicate. „Noi, din păcate, trăim într-o administrație publică cu un puternic iz fanariot”, spune Negrescu.

Economistul susține că problema nu este ideea bonusurilor în sine, ci lipsa unor criterii clare și transparente. „În momentul de față, sporurile din sectorul bugetar, la multe niveluri, se acordă din pixul șefului de instituție, pe criterii discreționare. Toate aceste scoruri vor rămâne în sarcina acestor șefi de instituție care vor decide de capul lor, în baza unor interese probabil personale, dacă vor premia sau nu pe unii dintre angajați.”

În loc să închidă discuția despre privilegiile din sistem, noua lege pare să fi deschis una și mai mare. Cine plătește nota de plată a reformei și cine încasează, de fapt, beneficiile? Într-o economie care caută miliarde pentru reducerea deficitului, răspunsul la această întrebare riscă să devină mai important decât legea însăși.