Exclusiv. Noua Lege a Salarizării și România de mâine. Fost ministru al Muncii: „Aparatul bugetar trebuie redimensionat și plătit decent”

Fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, consideră că actualul sistem este scăpat de sub control. Mai ales după valurile succesive de majorări salariale făcute fără o logică unitară. „Principalul beneficiu al acestei legi este că vine și corectează astăzi creșterile de salarii efectuate fără disciplină și fără o ordine clară în funcție de importanța unei poziții sau a alteia”, explică senatoarea în cadrul unui interviu pentru News Edge.

Una dintre marile probleme pe care proiectul de lege încearcă să le rezolve este discrepanța dintre instituții. În ultimii ani, în administrația publică românească două persoane care ocupă funcții aproape identice au venituri foarte diferite, doar pentru că lucrează în alte instituții. Potrivit proiectului, toate funcțiile din sistemul public au fost inventariate și evaluate în funcție de complexitate, responsabilitate și importanță. Fiecărei poziții îi este atribuit un coeficient salarial care se înmulțește cu o valoare de referință stabilită de stat. Iar noul sistem va încerca să transforme salarizarea bugetarilor într-o formulă unică și predictibilă.

„Acest proiect de act normativ ierarhizează, după ce a inventariat toate funcțiile din sistemul public, stabilește o grilă salarială, adică un coeficient care se înmulțește cu valoarea de referință”, spune Violeta Alexandru. Iar ea oferă și un exemplu concret despre dezechilibrele existente în prezent. „Un consilier dintr-un minister nu ar mai trebui să aibă un salariu plus sporuri mai mare decât o poziție care, prin complexitatea ei, este ierarhic superioară, dar se află într-un alt minister. Adică așa cum se întâmplă astăzi din cauza creșterilor salariale făcute separat, doar pe gândirea exclusivă a respectivei entități”, spune senatoarea. Astfel, statul încearcă să pună capăt perioadei în care fiecare instituție își negocia separat salariile și sporurile, fără o coordonare centrală.

Legea Salarizării și migrația funcționarilor între ministere

În interiorul administrației publice există fenomenul migrației angajaților între ministere și instituții, în funcție de salarii. Funcționarii pleacă de multe ori dintr-o instituție în alta pentru diferențe salariale, chiar dacă posturile sunt similare. „O persoană care ocupă o anumită poziție într-un minister ar trebui să aibă același venit cu o persoană care ocupă aceeași poziție, dar într-un alt minister. Asta ar tempera, dacă nu chiar ar stopa, migrația continuă de la un minister la altul”, afirmă fostul ministru al Muncii.

Potrivit Violetei Alexandru, migrația între instituții afectează foarte mult funcționarea aparatului bugetar. „Oamenii se mută dintr-o parte în alta și asta perturbă foarte mult activitatea și bunul mers al lucrurilor”, subliniază ea. Iar prin proiectul de lege se încearcă uniformizarea veniturilor și la nivelul instituțiilor deconcentrate și al administrației locale. „Pentru autoritățile locale s-au stabilit grile salariale în funcție de mărimea localității. În cazul orașelor, se va ține cont de numărul de locuitori”, a mai spus senatoarea.

România, între deficit bugetar și sporuri

Țara noastră se află de mai mulți ani sub presiunea unui deficit bugetar foarte mare. Datele Ministerului Finanțelor arată că România a încheiat anul 2025 cu un deficit de aproximativ 7,65% din PIB, echivalentul a peste 146 de miliarde de lei. România continuă să se afle printre statele europene cu cele mai mari dezechilibre bugetare. Iar Comisia Europeană urmărește atent reforma salarizării și condiționează anumite tranșe din PNRR de implementarea unor reforme considerate sustenabile fiscal.

Iar în reformă se face referire și la sporuri. Noul proiect de lege prevede plafonarea totală a sporurilor și bonusurilor la maximum 20% din fondul de salarii al unei instituții, cu anumite excepții. În ultimii ani, sistemul sporurilor din România a fost intens criticat. Au existat instituții în care veniturile reale ale unor angajați aproape se dublau prin acumularea mai multor tipuri de sporuri.

Violeta Alexandru consideră că la acest capitol legea ar fi trebuit să fie mult mai dură. „De departe, se putea face mai bine în ceea ce privește zona sporurilor. Nu înțeleg de ce nu s-a făcut o periere serioasă, o curățenie adevărată într-o zonă în care s-a tot discutat în ultimii ani că unele lucruri se numeau «sporuri», dar nu arătau deloc ca sporuri”, adaugă senatoarea.

Fostul ministru vorbește și despre situații în care sporurile au fost folosite, în realitate, ca măriri de salarii date sub o altă formă. „Altele erau de fapt majorări mascate de salarii, deși purtau denumirea de sporuri. Altele chiar nu se mai justificau deloc”, completează ea.

În ultimii ani au existat numeroase exemple ce au stârnit păreri contradictorii în spațiul public, precum sporurile pentru condiții vătămătoare acordate unor angajați care lucrau în birouri moderne, sporurile de antenă sau sporurile pentru praf.

Bani mai mulți pentru miniștrii și presiunea PNRR

Iar una dintre cele mai discutate modificări este posibilitatea creșterii veniturilor pentru demnitari. Subiectul a stârnit controverse, mai ales într-o perioadă în care România încearcă să reducă deficitul. Violeta Alexandru spune însă că explicațiile oficiale au fost legate de faptul că nu au mai fost actualizări de mulți ani. „Indemnizațiile demnitarilor nu au mai fost actualizate din 2018. Este foarte probabil că această chestiune a fost discutată și pe linie politică, în coaliție, dar eu nu am participat la acele discuții”, spune ea.

Iar proiectul de lege nu este important doar în țară și are o legătură și cu Bruxelles-ul și cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Căci dacă România nu îndeplinește jaloanele asumate în relația cu Comisia Europeană, există riscul întârzierii sau blocării unor fonduri europene. „Vreau să cred că până la acest moment variantele și simulările pe acest proiect de act normativ au fost discutate cu reprezentanții Comisiei Europene care monitorizează PNRR-ul”, a declarat Violeta Alexandru.

Ea consideră însă că modul în care proiectul a fost comunicat public putea fi altul, unul mai bun. „Un proiect de o asemenea importanță ar fi trebuit prezentat în spațiul public cu mult mai mult timp înainte. Ar fi trebuit discutat cu românii, cu societatea civilă și cu cei vizați”, menționează senatoarea.

„Funcționari plătiți prost înseamnă servicii publice proaste”

Proiectul noii legi a salarizării a readus în prim-plan și problema calității administrației publice. Violeta Alexandru este de părere că sistemul de stat este unul foarte inegal. „Există oameni care și-au văzut de treabă și care și-au dedicat viața profesională pentru România. Ei sunt adevărate biblioteci ambulante, o memorie instituțională vie”, spune senatoarea.

Fostul ministru afirmă că există și o parte a aparatului public care nu înțelege rolul serviciului pe care îl are. „Există, din păcate, și o serie de alți reprezentanți care nu înțeleg pentru ce sunt plătiți. Pentru ei, simpla venire la serviciu ar fi trebuit să fie suficientă”, a punctat ea.

Apoi, Violeta Alexandru declară că România are nevoie nu de salarii mai mici, ci de o administrație eficientă și profesionistă. „Nu sunt o admiratoare a salariilor mici în administrație. Dar aparatul trebuie redimensionat până la un număr de oameni foarte bine pregătiți, loiali, dedicați, monitorizați prin indicatori de performanță și plătiți decent”, adaugă ea.

Ce înseamnă Legea Salarizării pentru România

Dincolo de toate discuțiile, noua lege a salarizării încearcă să schimbe filosofia după care funcționează aparatul de star. Se dorește transformarea salarizării bugetarilor într-un sistem predictibil. Guvernul dorește mai multă ordine, reducerea haosului salarial și un control mai bun al cheltuielilor publice. Însă, riscurile sunt și ele importante, precum plafonarea veniturilor sau pierderea unor sporuri. 

Violeta Alexandru spune că privește legea cu optimism. „Prin stabilirea coeficienților și a ierarhiei corecte a funcțiilor publice, îmi place să cred că oamenii vor avea o valoare mai clară a rolului pe care îl au în administrație”, spune senatoarea. 

Fostul ministru face legătura între reformă și situația economică prin care trece România. „După avalanșa de creșteri de taxe din ultimul an, partidele din coaliție au agreat să nu vină cu propuneri care să ducă la o creștere nesustenabilă a cheltuielilor cu salariile. Este un semnal de responsabilitate”, a punctat ea. 

„Sunt optimistă și caut să văd lucrurile care pot face bine țării, cu toate semnele de întrebare care există și care, sper, vor fi lămurite de inițiatori”, concluzionează Violeta Alexandru.