Bucureștiul s-ar alătura astfel altor state din estul Europei, printre care Polonia și țările baltice, care încearcă să încurajeze menținerea militarilor americani prin diferite forme de sprijin financiar și logistic.
Demersul are loc înainte ca autoritățile americane să finalizeze evaluarea prezenței militare în Europa, un proces care ar putea conduce la noi modificări ale dispozitivului militar al Statelor Unite pe continent.
România încearcă să mențină trupele americane pe teritoriul său
În prezent, aproximativ 1.000 de militari americani se află în România, în cadrul prezenței militare de la bazele Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
Prezența acestora are o importanță strategică pentru apărarea flancului estic al NATO, în special în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor din bazinul Mării Negre.
România s-a numărat printre primele state europene afectate de ajustările prezenței militare americane decise de administrația Donald Trump. Anul trecut, Statele Unite au renunțat la rotația unei brigăzi prin baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, o decizie care a alimentat preocupările privind viitorul angajamentului militar american în regiune.
Pentagonul urmează să finalizeze până la sfârșitul anului analiza privind desfășurarea forțelor americane în Europa. Concluziile acestei evaluări ar putea influența numărul militarilor staționați în diferite țări europene, inclusiv în România.
Investiții de patru miliarde de euro la baza Mihail Kogălniceanu
În paralel cu demersurile pentru menținerea trupelor americane, România pregătește investiții importante în infrastructura militară de la Marea Neagră.
Autoritățile intenționează să aloce aproximativ patru miliarde de euro până în 2040 pentru dezvoltarea bazei Mihail Kogălniceanu, astfel încât aceasta să poată găzdui un număr mai mare de militari români, americani și aliați.
Anterior, Ministerul Apărării evaluase la aproximativ 2,5 miliarde de euro costurile modernizării bazei, care ar urma să aibă capacitatea de a găzdui până la 10.000 de militari.
Extinderea infrastructurii militare ar consolida rolul României în arhitectura de securitate a NATO și ar permite desfășurarea unor efective mai mari în apropierea Mării Negre, o regiune de importanță strategică pentru Alianța Nord-Atlantică.
Cheltuielile pentru apărare ar putea ajunge la 5% din PIB
România intenționează, de asemenea, să își majoreze cheltuielile pentru apărare de la aproximativ 2,5% la 5% din produsul intern brut, în linie cu noile obiective de securitate asumate în cadrul NATO.
Creșterea bugetului militar vine însă într-un moment dificil pentru finanțele publice. România se confruntă cu unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană, ceea ce pune presiune asupra capacității Guvernului de a finanța simultan investițiile în apărare și celelalte cheltuieli publice.
În acest context, fondurile europene reprezintă o sursă importantă pentru modernizarea armatei. România este al doilea mare beneficiar, după Polonia, al finanțărilor destinate achizițiilor de apărare prin programul european SAFE.
Atacurile cu drone din apropierea Sulinei amplifică îngrijorările
Discuțiile privind securitatea Mării Negre au căpătat o nouă dimensiune după ce două nave comerciale, Wine Trader și Yara J, au fost lovite de drone joi, în apropiere de Sulina, potrivit informațiilor prezentate în materialul inițial.
Situația echipajului navei Wine Trader a fost deosebit de gravă. Dintre cei 12 marinari aflați la bord, cinci au fost salvați și transportați la un spital din Constanța, în timp ce șapte erau dați dispăruți la momentul relatării.
Președintele Nicușor Dan a declarat vineri seara că Franța este primul aliat care a oferit României sprijin pentru apărarea împotriva dronelor în zona Mării Negre.
Întrebat dacă Rusia s-ar afla în spatele atacurilor, șeful statului a precizat că este prea devreme pentru a demonstra din punct de vedere tehnic că a fost vorba despre un atac rusesc.
Incidentele evidențiază riscurile la adresa navigației comerciale și necesitatea consolidării capacităților de supraveghere și apărare în regiune.
