Informațiile au fost prezentate de Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru apărare, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români la Bruxelles, potrivit Mediafax.
România beneficiază deja de o alocare de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin SAFE, adică peste 10% din bugetul total al programului, stabilit la 150 de miliarde de euro.
Italia și Ungaria și-au redus solicitările de finanțare
O parte importantă din fondurile care ar putea fi redistribuite provine din diminuarea sumelor solicitate inițial de Italia și Ungaria.
Italia ceruse inițial peste 14 miliarde de euro, însă și-a redus necesarul de finanțare la aproximativ 8 miliarde de euro. Diferența, de circa 6 miliarde de euro, ar putea rămâne disponibilă pentru alte state membre. În cazul Ungariei, reducerea este și mai mare. Autoritățile de la Budapesta au coborât solicitarea de la aproximativ 16 miliarde de euro la 5,4 miliarde de euro.
Această modificare ar putea elibera alte 10-11 miliarde de euro. La aceste sume se adaugă fonduri rămase neutilizate din alte alocări, ceea ce ar duce totalul disponibil pentru noua rundă la aproximativ 20-21 de miliarde de euro.
Comisia Europeană pregătește o nouă rundă de finanțare
Executivul european intenționează să publice până la sfârșitul anului 2026 o nouă invitație prin care statele membre vor putea solicita finanțarea disponibilă în cadrul programului SAFE.
Thomas Regnier a explicat că această etapă trebuie să aibă loc în cursul acestui an, în condițiile obligațiilor legale ale Comisiei. „Ceea ce se va întâmpla în continuare, tot anul acesta, pentru că suntem obligați din punct de vedere legal să facem acest lucru anul acesta, este că vom publica o nouă invitație, pentru aproximativ 20 de miliarde de euro”, a declarat oficialul european.
Noua procedură le va permite statelor membre să solicite împrumuturi suplimentare pentru proiecte de apărare. Nu este vorba despre lansarea unui nou instrument financiar, ci despre folosirea fondurilor care nu au fost accesate în cadrul programului existent.
Întrebat despre posibilitatea apariției unui al doilea program, SAFE 2, Regnier a subliniat că prioritatea este implementarea integrală a mecanismului actual.”Să punem mai întâi pe deplin în funcțiune SAFE 1. Așa gândim lucrurile”, a precizat reprezentantul Comisiei Europene.
România ar putea cere o suplimentare a alocării
România se numără printre statele care ar putea participa la noua rundă de finanțare. Totuși, accesarea unor fonduri suplimentare nu este automată și depinde de decizia autorităților de la București, precum și de proiectele pe care acestea le vor prezenta.
„Să vedem dacă România va solicita bani suplimentari”, a declarat Thomas Regnier. Polonia și-a exprimat deja interesul pentru accesarea unor sume în plus, potrivit oficialului european.
La nivelul Uniunii Europene, printre prioritățile avute în vedere se numără consolidarea flancului estic și dezvoltarea capacităților de apărare împotriva dronelor, precum și a sistemelor de drone.
România a primit deja 2,5 miliarde de euro prin SAFE
România a încasat la 26 august 2026 prima tranșă din alocarea aprobată prin programul SAFE, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro. Suma reprezintă prefinanțarea de 15% din totalul împrumuturilor aprobate pentru țara noastră. Banii sunt destinați proiectelor de apărare incluse în planul național de investiții.
Programul SAFE sprijină, în principal, achizițiile comune și dezvoltarea capacităților de apărare. Printre domeniile vizate se numără echipamentele militare, munițiile, sistemele de apărare aeriană și investițiile în industria europeană de profil.
Plățile următoare vor depinde de progresul înregistrat în implementarea proiectelor. „Acum acordăm prefinanțarea tuturor statelor membre, de 15%. Acestea au fost cele 2,5 miliarde de euro. Acum România începe implementarea proiectelor”, a explicat Thomas Regnier, în cadrul întâlnirii cu jurnaliștii români.
Plățile viitoare vor depinde de progresul proiectelor
Mecanismul de finanțare presupune monitorizarea modului în care sunt puse în aplicare investițiile aprobate. Potrivit reprezentantului Comisiei Europene, procedura este asemănătoare celei utilizate în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în sensul că plățile suplimentare sunt legate de demonstrarea progreselor.
Oficialul a precizat că instituțiile europene vor primi periodic informații despre implementarea proiectelor în România. „De două ori pe an vom primi rapoarte de progres din partea României privind modul în care aceste proiecte sunt implementate la nivel național, pe teren”, a declarat Thomas Regnier.
Prin urmare, România ar putea avea oportunitatea de a-și suplimenta finanțarea pentru apărare, însă accesul la fondurile suplimentare va depinde de participarea la noua rundă și de îndeplinirea condițiilor aplicabile programului SAFE.
