România, prinsă la mijloc în conflictului UE-China. Noile restricții reprezintă un risc de a pierde fonduri PNRR pentru energie verde

Semnalul de alarmă vine din partea companiilor din sector și a firmei internaționale de consultanță Wood Mackenzie. Reprezentanții firmei estimează că, în perioada 2026-2030, aproximativ 14% dintre proiectele solare din Europa și 12% dintre proiectele de stocare a energiei vor fi nevoite să găsească alți furnizori de invertoare. Reuters notează că România, Cehia și Grecia se numără printre piețele cele mai expuse schimbărilor.

De ce sunt atât de importante invertoarele

Invertoarele reprezintă una dintre cele mai importante componente ale unui sistem de producere a energiei regenerabile. Dispozitivele transformă curentul continuu produs de panourile fotovoltaice sau stocat în baterii în curent alternativ. Acesta poate fi introdus apoi în rețeaua electrică și utilizat de consumatori.

Fără un invertor, energia produsă de panourile solare nu poate ajunge în locuințe, fabrici sau în sistemul energetic național. Același tip de echipament este folosit și în numeroase instalații eoliene și în sistemele moderne de stocare a energiei.

În prezent, China domină piața. Potrivit estimărilor, aproximativ 70% dintre invertoarele utilizate în Europa provin de la producători chinezi. Ceea ce face ca orice restricție să aibă efecte directe asupra costurilor și ritmului de dezvoltare al proiectelor.

Uniunea Europeană și restricțiile împotriva dependenței de China

Uniunea Europeană încearcă de mai mulți ani să reducă dependența de importurile din China în sectoarele considerate esențiale pentru securitatea economică și energetică. Oficilalii de la Bruxelles spun că tehnologiile critice trebuie produse într-o măsură mai mare în interiorul Uniunii. Cu scopul de a evita vulnerabilitățile în cazul unor tensiuni geopolitice sau comerciale.

În luna mai, Comisia Europeană a făcut un nou pas în această direcție. A decis atunci să nu mai permită finanțarea din fonduri europene pentru invertoarele provenite din state considerate cu „risc ridicat”. Din categorie face parte și China. Decizia a fost justificată prin motive de securitate.

Una dintre principalele preocupări ale autorităților europene este faptul că echipamentele pot fi accesate de la distanță de către producători pentru actualizări de software sau operațiuni de mentenanță. Oficialii europeni se tem că astfel ar putea crea vulnerabilități în infrastructura energetică, într-un context internațional tot mai tensionat.

Liderii din industrie avertizează că proiectele ar putea fi întârziate

Decizia Comisiei Europene a stârnit însă îngrijorare în rândul investitorilor și dezvoltatorilor de proiecte energetice. Potrivit Reuters, 36 de companii și investitori din sector au transmis, pe 7 iulie, o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ei avertizează că restricțiile riscă să afecteze grav dezvoltarea energiei regenerabile în Europa Centrală și de Est.

Semnatarii spun că multe dintre state încearcă încă să reducă dependența de cărbune, gaze naturale și alte surse fosile. Însă nu dispun încă de suficiente alternative europene pentru componentele provenite din China. „Există riscul încetinirii, și, pe unele piețe, chiar al blocării tranziției energetice în întreaga regiune”, au avertizat reprezentanții industriei.

Potrivit lor, producția europeană de invertoare nu este suficient de dezvoltată pentru a acoperi rapid cererea existentă. De aceea, dezvoltatorii de proiecte ar putea fi obligați să suporte costuri mai mari, să accepte întârzieri sau chiar să amâne investițiile până când vor găsi echipamente compatibile.

România, printre statele cele mai expuse

Analiza realizată de Wood Mackenzie arată că România se află printre țările care ar putea resimți cel mai puternic efectele noilor reguli europene. Țara noastră se află într-o perioadă de investiții accelerate în energie regenerabilă, atât prin proiecte private, cât și prin investiții finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte fonduri europene.

Orice întârziere în aprovizionarea cu echipamente esențiale sau orice creștere semnificativă a costurilor poate afecta calendarul de implementare a proiectelor și obiectivele asumate de România legate de producția de energie verde.

Aceeași situație este anticipată și pentru Republica Cehă și Grecia, unde numeroase proiecte erau planificate utilizând tehnologie produsă în China.

Companiile propun o soluție alternativă

În locul unei restricții generale asupra echipamentelor chinezești, companiile din domeniu propun o abordare diferită. Reprezentanții sectorului solicită Uniunii Europene să introducă reguli care să limiteze accesul producătorilor străini la invertoarele deja instalate în rețelele europene, fără a interzice utilizarea lor.

Reprezentanții firmelor consideră că riscurile de securitate ar putea fi reduse prin blocarea accesului de la distanță al producătorilor asupra echipamentelor, în locul eliminării complete a acestora din proiectele finanțate cu bani europeni.

Totuși, mai mulți oficiali europeni spun că o astfel de soluție nu ar oferi suficiente garanții împotriva unor eventuale ingerințe externe. Ei consideră că măsurile adoptate de Comisie rămân necesare pentru protejarea infrastructurii energetice a Uniunii Europene.