Revoluția din laboratoare și viitorul agriculturii. Noile Tehnici Genomice sub lupa reglementărilor europene

În timp ce susținătorii acestora văd în ele un colac de salvare împotriva efectelor schimbărilor climatice, organizațiile care promovează agricultura ecologică trag un semnal de alarmă privind suveranitatea alimentară, transparența și riscurile de concentrare a pieței, relatează Cluj Today.

Tehnologia: De la „foarfeca” OMG la editarea genomică de precizie

Pentru a înțelege miza, este esențială distincția tehnică între metodele biotehnologice. „Prima soră”, tehnica transgenezei (OMG-urile clasice), a fost mult timp blocată prin legislații drastice de biosecuritate din cauza modului invaziv de inserare a ADN-ului străin. În schimb, „sora mai tânără”, reprezentată de NGT (precum CRISPR-Cas9), acționează ca un chirurg microscopic. Aceasta realizează o corectură rapidă de tip „Find & Replace” direct pe codul nativ al plantei, fără a introduce ADN străin.

Susținătorii acestor tehnici susțin că procesul replică mutațiile naturale, dar într-un timp record.

„Presupusele beneficii ale NGT-urilor se bazează pe pure speculații, iar noi îndemnăm factorii de decizie să rămână vigilinți”, a declarat Jan Plagge, președintele IFOAM Organics Europe.

De cealaltă parte, comunitatea științifică subliniază că, fără aceste „arme biologice” împotriva secetei și a dăunătorilor, agricultura europeană riscă să devină necompetitivă și vulnerabilă în fața crizelor climatice.

Preocupări privind suveranitatea și drepturile de proprietate

Cea mai mare îngrijorare a mișcării ecologice nu vizează doar laboratorul, ci și dreptul de proprietate intelectuală. Organizațiile precum Inter-Bio avertizează că sistemul de brevete pe trăsături și secvențe genetice riscă să limiteze accesul la resursele genetice și să sufoce micii amelioratori.

„Cea mai îngrijorătoare problemă rămasă nerezolvată de votul de astăzi este cea a brevetelor pe trăsături și secvențe genetice. Aceasta riscă să limiteze accesul la resursele genetice, să reducă inovarea, să crească dependențele și va duce la o concentrare tot mai mare a pieței în cadrul sistemului alimentar”, au transmis reprezentanții Inter-Bio.

Costin Lianu, președintele Asociației Inter-Bio, subliniază riscurile specifice pentru România.

„Trebuie să protejăm fermierii locali de presiunile monopolurilor tehnologice și ale brevetelor genetice. Menținerea standardelor ecologice stricte și a independenței semințelor noastre este o problemă de suveranitate națională și alimentară”, spune el.

Măsuri de protecție pentru fermierii ecologici

În ciuda votului din Parlamentul European pentru relaxarea legislației, mișcarea ecologică a reușit să impună garanții vitale. NGT-urile rămân strict interzise în producția ecologică (Euro-leaf), iar loturile de semințe care conțin astfel de organisme trebuie să fie etichetate. Această trasabilitate oferă fermierilor bio posibilitatea de a evita cultivarea plantelor obținute prin noile tehnologii.

Standardul bio rămâne astfel un bastion al purității genetice. Asta cu toate că fermierii vor trebui să investească resurse suplimentare pentru a preveni contaminarea accidentală dinspre culturile convenționale vecine. Pentru protejarea acestui sector, Inter-Bio pledează pentru crearea unor rețele de ameliorare tradițională și ecologică de tip open-source și pentru înființarea unor bănci regionale de semințe tradiționale. Se reduce astfel dependența de marii distribuitori.

Un semnal de alarmă pentru transparență

Lipsa etichetării obligatorii pentru produsele NGT de Categoria 1 (cele cu modificări minime) reprezintă un punct fierbinte de conflict. Criticii deciziei europene consideră că aceasta privează consumatorul de libertatea de a alege.

„Nu putem accepta ca biodiversitatea României să devină dependentă de interesele marilor corporații de biotehnologie. Mobilizarea fermierilor ecologici, pe care și noi îi reprezentăm prin afilierea la IFOAM Organics, a salvat totuși câteva garanții esențiale: NGT-urile rămân strict interzise în agricultura bio, iar loturile de semințe contaminate vor fi etichetate, oferind o minimă protecție producătorilor”, a completat Costin Lianu.

În timp ce marile puteri agricole, precum SUA sau China, au adoptat deja aceste tehnologii pentru a-și asigura securitatea alimentară, Europa rămâne prizoniera propriului paradox. Este vorba de dorința de a atinge obiectivele Pactului Verde prin reducerea pesticidelor. Aceasta se lovește de refuzul unor instrumente biotehnologice care ar putea eficientiza exact acest proces.

Viitorul agriculturii europene va depinde de capacitatea de a găsi un echilibru între inovația științifică și protejarea diversității agricole. În același timp trebuie să se asigure că deciziile privind codul genetic al hranei rămân un bun comun, nu un monopol privat. Pentru fermierul român, miza este dublă: adaptarea la o climă în continuă schimbare și protejarea identității semințelor locale într-o piață globalizată.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!