Eurostat: Rata anuală a inflației din România, de aproape trei ori mai ridicată decât media UE în luna mai

La nivel european, cele mai mici rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Suedia (1,1%), Danemarca și Cehia (câte 1,8%). La polul opus, după România, se situează Bulgaria (6,3%) și Lituania (5,1%).

Comparativ cu aprilie 2026, inflația a scăzut în 11 state membre și a crescut în 16, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 9,5% la 9,7%.

În zona euro, inflația anuală a ajuns la 3,2% în mai, de la 3% în aprilie, cel mai ridicat nivel din septembrie 2023. Este a treia lună consecutiv în care ritmul de creștere a prețurilor depășește ținta de 2% a Băncii Centrale Europene. Evoluția este pusă, în principal, pe seama tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au alimentat scumpirea petrolului și gazelor pe piețele europene.

Inflația în zona euro a crescut de la 2.6% la 2.2% în aprilie

Inflația de bază în zona euro a crescut la 2,6%, de la 2,2% în aprilie, indicator urmărit atent de BCE în deciziile de politică monetară. Cele mai mari contribuții la inflația din zona euro au venit din servicii (1,61 puncte procentuale), energie (0,98 pp) și alimente, alcool și tutun (0,36 pp).

În România, datele INS arată o accelerare a inflației anuale la 10,85% în mai, de la 10,71% în aprilie. Serviciile au înregistrat cele mai mari scumpiri (+13,53%), urmate de mărfurile nealimentare (+12,54%) și cele alimentare (+6,78%).

Prognoza de inflație pentru finalul anului 2026: 5.5%

Potrivit INS, indicele prețurilor de consum a fost de 100,58% în mai față de aprilie 2026, iar inflația de la începutul anului a ajuns la 3,7%. Rata anuală calculată pe baza IPC a fost de 10,9%, în timp ce media ultimelor 12 luni s-a situat la 9,4%.

Pe baza indicelui armonizat, inflația anuală a fost de 9,7%, iar media pe 12 luni de 8,4%.

În acest context, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 5,5% (de la 3,9% anterior). Se estimează o revenire la 2,9% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate de guvernatorul Mugur Isărescu.

Ce influențează inflația

Politicile guvernamentale pot avea un rol important în amplificarea sau temperarea inflației. În realitate, inflația este rezultatul unei combinații de factori interni și externi.

Pe de o parte, politicile guvernamentale pot influența nivelul prețurilor prin decizii fiscale (taxe, accize, subvenții), cheltuieli publice sau prin modul în care gestionează deficitul bugetar. De exemplu, o expansiune fiscală agresivă, finanțată prin îndatorare, poate pune presiune pe cerere și, implicit, pe prețuri. La fel, creșterea taxelor indirecte sau a accizelor se reflectă rapid în prețul final plătit de consumatori.

Mix de cauze

Pe de altă parte, inflația este puternic influențată și de factori asupra cărora guvernul are control limitat sau indirect: prețul energiei la nivel internațional, lanțurile globale de aprovizionare, cursul de schimb sau politicile monetare ale băncii centrale. În cazul Uniunii Europene, de exemplu, șocurile pe energie sau tensiunile geopolitice pot împinge inflația în sus. Asta chiar și în condițiile unor politici fiscale prudente.

De aceea, economiștii preferă să vorbească despre un „mix de cauze”. Astfel, guvernul poate contribui la presiuni inflaționiste, dar rar este singurul factor și nici nu poate controla complet dinamica prețurilor.

Dacă vrei, pot reformula asta într-un comentariu editorial mai tăios sau într-o variantă de tip analiză politică.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!