Ușor cu PNRR-ul pe scări. Victor Negrescu: „România pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată numărul 3”

El a transmis pe pagina sa de Facebook un mesaj vineri, 1 mai, în care a subliniat faptul că piedicile din implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență nu mai pot fi ascunse sau „cosmetizate”. Potrivit lui Victor Negrescu, România pierde aproximativ 458,7 milioane de euro aferente cererii de plată numărul 3, din cauza neîndeplinirii unor jaloane stabilite în acord cu Comisia Europeană. 

Situația este cu atât mai dificilă cu cât autoritățile au avut la dispoziție aproape doi ani, adică din decembrie 2023 până în noiembrie 2025, pentru a ajusta reformele și a renegocia eventualele blocaje. Chiar și așa, progresul a fost insuficient.

România, problemele cu PNRR

În esență, PNRR-ul din România reprezintă un mecanism prin care țara noastră poate accesa fonduri europene importante. Este vorba de fonduri acordate atât sub formă de granturi, cât și de împrumuturi avantajoase. Banii pot fi accesați pentru a finanțe reforme structurale și pentru a fi realizate investiții majore. Banii sunt însă condiționați de îndeplinirea unor ținte clare, numite jaloane. Acestea vizează domenii precum infrastructura, educația, sănătatea sau digitalizarea administrației.

Victor Negrescu atrage atenția că pierderea fondurilor vine într-un context dificil. „Actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici”, a punctat el. Oficialul avertizează că, dacă întârzierile persistă și gestionarea rămâne deficitară, România ar putea ajunge să piardă sume mult mai mari. Poate chiar de ordinul miliardelor de euro, din întregul mecanism european.

Critica sa vizează și modul în care a fost construit planul inițial. Oficialul european descrie PNRR-ul ca „un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă”. 

Încet cu PNRR-ul pe scări

Un alt punct sensibil este ritmul în care autoritățile încearcă să recupereze întârzierile. Victor Negrescu consideră că măsurile luate „pe ultima sută de metri”, doar pentru a bifa obiectivele în fața partenerilor europeni, nu reprezintă o soluție sustenabilă. „Reformele nu se fac sub presiune”, a subliniat el. 

Declarațiile vin și în contextul în care actuala coaliție pro-europeană a fost formată, în urmă cu aproximativ zece luni, tocmai pentru a debloca situația fondurilor europene. Chiar și așa, bilanțul indicat de vicepreședintele Parlamentului European este unul negativ. El vorbește despre bani pierduți, despre investiții întârziate și despre o imagine afectată la nivel european. „Cred că partidele pro-europene puteau și pot, încă, face lucrurile mai bine”, a adăugat Victor Negrescu.

Putem ajunge pe drumul cel bun?

Pe de altă parte, oficialul oferă și o posibilă cale de redresare. În perspectiva negocierilor pentru viitorul buget al Uniunii Europene, el consideră că România trebuie să adopte o poziție mai fermă. Victor Negrescu spune că țara noastră nu ar trebui să accepte condiționări rigide. Mai ales atunci când reformele sunt „prost gândite și fără flexibilitate”.

Există totuși și soluții tehnice pentru a limita pierderile. Europarlamentarul menționează că România ar putea recupera o parte din fondurile necheltuite printr-un mecanism deja propus la nivel european. Mai concret, o parte din sume ar putea fi redirecționate către instrumente financiare noi, care să susțină proiectele deja începute sau inițiative cu dublă utilizare. Adică proiecte ce pot continua și după termenul-limită din august 2026.