Sistemul este utilizat de agenți federali din Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), care au acces la informații provenite din baze de date publice și private, agregate de companii precum Palantir Technologies, Deloitte sau NEC. Aceste date includ înregistrări video, recunoaștere facială, informații despre vehicule, rețele sociale și chiar istoricul zborurilor.
Tehnologia permite agenților să identifice și să urmărească persoane pe baza unui nume, a unei plăcuțe de înmatriculare sau a unei fotografii, folosind aplicații mobile conectate la sisteme complexe de analiză. Oficial, scopul este identificarea persoanelor aflate ilegal în SUA, însă datele includ și informații despre peste 300 de milioane de oameni, inclusiv cetățeni americani.
În ultimii ani, DHS a investit sute de milioane de dolari în aceste sisteme. Doar anul trecut, cheltuielile pentru tehnologie de supraveghere au ajuns la aproximativ 425 de milioane de dolari, iar tendința este în creștere. Contracte majore au fost semnate pentru platforme de analiză a datelor, instrumente de recunoaștere facială și software de monitorizare a rețelelor sociale.
Cazuri în instanță și acuzații de intimidare împotriva cetățenilor
Expansiunea acestor tehnologii a declanșat critici puternice din partea organizațiilor pentru drepturi civile și a unor parlamentari americani. Aceștia susțin că sistemul depășește scopul inițial al securității naționale și ajunge să fie folosit împotriva cetățenilor care observă sau protestează împotriva acțiunilor autorităților.
Mai multe procese federale acuză DHS că a folosit ilegal date din plăcuțe de înmatriculare, recunoaștere facială și monitorizare online pentru a urmări persoane care documentau activitatea agenților de imigrație. În unele cazuri, cetățeni americani au fost identificați, urmăriți sau intimidați după ce au filmat intervenții federale.
Un caz notabil menționează o femeie din Maine care a fost oprită de agenți după ce a urmărit un vehicul neinscripționat al autorităților. Potrivit documentelor judiciare, agenții i-au transmis că „știm că locuiești aici”, după ce au urmărit-o până la domiciliu folosind date de localizare.
Un alt incident din Illinois a implicat o femeie rănită prin împușcare în timpul unei urmăriri, după ce autoritățile au corelat postări de pe rețele sociale cu date de localizare și imagini video. Cazul a generat controverse majore, iar acuzațiile împotriva ei au fost ulterior retrase.
Criticii afirmă că utilizarea inteligenței artificiale, a bazelor de date comerciale și a instrumentelor de hacking ridică probleme serioase privind viața privată și limitele legale ale supravegherii interne. DHS susține însă că toate acțiunile sunt conforme cu legea și necesare pentru securitatea națională, imigrație și siguranță publică.
În prezent, dezbaterea din SUA continuă între necesitatea controlului imigrației și protejarea drepturilor constituționale, într-un context în care tehnologia de supraveghere devine din ce în ce mai sofisticată și mai invazivă.
