Cum a trecut tacit prin Camera Deputaților legea unirii României cu Republica Moldova? Ce spune Constituția și ce urmează acum

Documentul a fost depus în Parlament pe 14 aprilie și a întâmpinat încă de la început rezerve. Guvernul a transmis un punct de vedere negativ. Iar atât Comisia juridică, cât și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților au emis avize nefavorabile.

Chiar și așa, miercuri, 24 iunie, proiectul a fost considerat adoptat, dar în mod tacit. Procedura este prevăzută de Constituția României și se aplică în situațiile în care o cameră parlamentară nu se pronunță asupra unei inițiative legislative în termenul stabilit de lege. În astfel de cazuri, proiectul este considerat adoptat automat și este transmis celeilalte camere pentru continuarea procesului legislativ.

În cazul de față, adoptarea tacită nu înseamnă că deputații au votat în favoarea proiectului în plen. De fapt, inițiativa nu a mai ajuns să fie dezbătută și supusă votului înainte de expirarea termenului de 45 de zile prevăzut de articolul 75 alineatul (2) din Constituție. De aceea, textul merge mai departe la Senat în forma în care a fost depus de inițiatori.

Ce prevede proiectul

Potrivit inițiativei legislative depusă de formațiunea SOS , Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Tema reunificării celor două state are o încărcătură istorică și politică importantă. Este discutată periodic atât la București, cât și la Chișinău.

Republica Moldova și România au legături culturale, lingvistice și istorice puternice. Teritoriul dintre Prut și Nistru a făcut parte din România Mare în perioada interbelică. Asta până la anexarea sa de către Uniunea Sovietică în 1940. După proclamarea independenței Republicii Moldova, în 1991, ideea reunificării a rămas prezentă în spațiul public. Însă fără a beneficia de un consens majoritar de ambele părți ale Prutului.

Ce spun cetățenii Republicii Moldova despre unire

Datele unui sondaj de opinie recent realizat de Ates Research Group și citat de Radio Chișinău arată că populația Republicii Moldova rămâne împărțită în privința unei eventuale unificări cu România.

Potrivit cercetării, 48,1% dintre respondenți au declarat că s-ar opune unirii, în timp ce 38,5% au afirmat că ar vota în favoarea sa dacă ar fi organizat un referendum. Diferența indică faptul că, în prezent, susținătorii unirii nu reprezintă majoritatea populației din Republica Moldova.

Mai degrabă în UE, decât în România

În schimb, integrarea europeană se bucură de o susținere semnificativ mai ridicată. Conform sondajului, 59% dintre participanți au declarat că ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce 28,4% s-ar pronunța împotrivă.

Sondajul relevă însă o atitudine mult mai prudentă în ceea ce privește aderarea la NATO. Potrivit cercetării, 50,3% dintre respondenți s-ar opune unei astfel de decizii. Iar doar 28,5% s-ar declara favorabili.

Explicația este legată inclusiv de statutul de neutralitate prevăzut în Constituția Republicii Moldova, dar și de contextul geopolitic sensibil din regiune. 

Sondajul citat a fost realizat la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie pe un eșantion reprezentativ de 1.004 persoane. Marja de eroare este de plus/minus 3%.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!