„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”, anunță Parchetul General.

Declarația Parchetului General vine la scurt timp după ce Consiliul Superior al Magistraturii a decis respingerea integrală a aceleiași propuneri.

Proiectul de lege scade semnificativ câștigurile procurorilor 

Modificările propuse vin în contradicție directă cu garanțiile menționate la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V din proiectul de act normativ, unde se stipulează că remunerarea judecătorilor și procurorilor trebuie să le asigure o autonomie financiară. Ea e obligatorie pentru a-i proteja de orice le-ar putea afecta imparțialitatea și independența în actul de justiție. În realitate, noile dispoziții riscă să vulnerabilizeze tocmai aceste principii.

Autonomia sistemului judiciar reclamă, pe lângă alte mecanisme de protecție, stabilirea unor venituri salariale adecvate. Acestea reprezintă o contrapondere firească pentru volumul de muncă, riscurile specifice și nivelul înalt de responsabilitate. Se pune și problema interdicțiilor și incompatibilităților stricte impuse prin lege în exercitarea funcției de de judecător și procuror.

În mod concret, documentul conține prevederi care ar genera o scădere directă a veniturilor încasate de procurori. Măsura nu ține cont de complexitatea activității și de rolul constituțional conferit acestora în cadrul puterii judecătorești.

Chiar dacă la art. 32 alin. (1) din proiectul de lege se prevede că ”începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, soluția tehnică identificată poate fi criticată, crede PG.

Cum poate duce noua lege la blocarea activității în parchetele mari 

„În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii” ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui „favor”, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării. 

Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice”, arată PG.

Consecințe severe în corpul profesional al procurorilor

„Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei.

In acest context, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor. În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, in special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora”, anunță PÎCCJ.

În acest context, conducerea Ministerului Public solicită în mod public implicarea directă a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar. Ei au ceva de zis legat de consultările și dezbaterile publice pe marginea viitoarei Legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Aprobarea proiectului normativ în forma propusă în prezent ar genera disfuncționalități majore în activitatea instanțelor și parchetelor. Pot afecta grav capacitatea acestora de a livra cetățenilor un act de justiție predictibil, prompt și de înaltă calitate, a stabilit PÎCCJ.