Navă scufundată lângă Sfântu Gheorghe. Ce s-a întâmplat cu Progres IV și ce ipoteze verifică anchetatorii

Nava Progres IV și incidentul din apropiere de Sfântu Gheorghe au declanșat o anchetă privind cauza scufundării. Cargoul a transmis un semnal de alarmă privind un incendiu. Aproximativ 20 de minute mai târziu, nava dispăruse sub apă. Nava scufundată ridică acum întrebări privind o posibilă lovire și apariția unor breșe sub linia de plutire. Datele din surse deschise nu menționează traseul navei începând din data de 21 august, de la plaecarea plecat din Sulina și joi, 28 august, la scufundarea din Marea Neagră, în drptul localității Sfântu Gheorghe.

Nava Progres IV, cuprinsă de incendiu înaintea scufundării

Potrivit informațiilor, nava Progres IV naviga sub pavilion dominican. Cargoul plecase din Sulina la ora 15:30. La bord se aflau 199 de containere. Încărcătura era formată din zahăr și mazăre. Marfa fusese încărcată la Reni, în Ucraina, și urma să ajungă în Turcia.

La orele 17:55, echipajul a alertat Autoritatea Navală Română. Marinarii au raportat izbucnirea unui incendiu la bord. Nava se afla la aproximativ 15 mile marine de Sfântu Gheorghe. După numai 20 de minute, cargoul s-a scufundat. Rapiditatea naufragiului reprezintă unul dintre elementele importante ale anchetei.

Expertul maritim Ovidiu Cupșa a declarat că existau, aproape sigur, găuri de apă sub linia de plutire. Acestea ar explica scufundarea foarte rapidă.

Sfântu Gheorghe, punctul în care ancheta caută răspunsuri

Zona în care s-a produs incidentul se află în apropierea litoralului românesc. Nava se afla în zona contiguă, care face parte din zona economică exclusivă a României. Președintele Nicușor Dan a afirmat că nava Progres IV ar fi fost lovită. Șeful statului a precizat însă că nu se știe încă cine sau ce ar fi provocat impactul. Declarația sa nu stabilește cauza naufragiului. Stabilirea circumstanțelor revine anchetei.

Cercetările sunt coordonate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Cei 12 membri ai echipajului urmează să fie audiați.

Nava scufundată și cele trei ipoteze analizate

Prima variantă presupune că nava scufundată ar fi fost lovită de o dronă aeriană. Potrivit scenariului, lovitura s-ar fi produs în zona suprastructurii navei. Exploziile ulterioare ar fi putut produce breșe sub linia de plutire. A doua ipoteză presupune folosirea unei drone maritime. În acest scenariu, impactul ar fi afectat corpul navei. Apa ar fi pătruns în interior și ar fi provocat pierderea flotabilității.

A treia variantă este impactul cu o mină marină. Și această ipoteză ar presupune perforarea corpului navei. Apa ar fi pătruns rapid în compartimentele afectate.

Primele două scenarii legate de drone și ipoteza minei rămân, la acest moment, variante de anchetă.

„Drona-dragon”, o ipoteză care nu este confirmată

O ipoteză distinctă a fost avansată de Adrian Mihălcioiu, reprezentant al Federației Internaționale a Transportatorilor. Acesta a vorbit despre posibilitatea folosirii unor drone incendiare. În spațiul public, acestea au fost descrise drept „drone-dragon”. Potrivit acestei teorii, o astfel de dronă ar putea declanșa și extinde rapid incendiul.

Nu există până acum, o confirmare oficială că Progres IV a fost atacată de o asemenea dronă. Nici autoritățile nu au stabilit public existența unui atac. Ancheta trebuie să determine dacă incendiul și breșele navei au aceeași cauză.

Toți cei 12 marinari au fost salvați

Cei 12 membri ai echipajului erau opt ucraineni și patru azeri. Marinarii au fost recuperați de o navă comercială și de ambarcațiunea Poliției de Frontieră „Ștefan cel Mare”. Operațiunea de salvare s-a desfășurat pe mare agitată. Valurile ajungeau la aproximativ doi metri. O parte dintre marinari au rămas în apă, sprijiniți de vestele de salvare. Ceilalți au ajuns într-o barcă de salvare.

Comandantul navei „Ștefan cel Mare” a declarat că salvatorii au avut dificultăți suplimentare din cauza întunericului.

Nouă marinari au fost aduși în Portul Constanța. Alți trei au fost transportați la Sulina. Cei ajunși la Spitalul Județean Constanța erau stabili și conștienți. Niciunul nu avea răni grave. Ulterior, marinarii au fost externați.

Nava scufundată a lăsat containere în derivă

Naufragiul produce și un al doilea risc cu containerele pierdute în mare. Au fost raportate containere care pluteau în zona naufragiului. Centrul Maritim de Coordonare urmărește poziția și deplasarea acestora. Curenții le purtau predominant spre sud. Containerele aflate în derivă reprezintă un pericol pentru traficul maritim. Ele pot afecta navigația și alte nave aflate în zonă. Autoritățile monitorizează deplasarea obiectelor și situația din zona naufragiului.

Pentru anchetatori, însă, întrebarea esențială rămâne aceeași: ce a provocat incendiul și breșele care au dus la scufundare?

Ce se știe și ce rămâne de stabilit

În acest moment, există câteva elemente certe. Nava Progres IV a transmis o alertă privind un incendiu. Nava se afla în apropiere de Sfântu Gheorghe. Cargoul s-a scufundat aproximativ 20 de minute mai târziu. Toți cei 12 marinari au fost salvați. Președintele Nicușor Dan a spus că nava scufundată ar fi fost lovită.

Din comunicatul Agențieia Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, Constanța aflăm că aceasta „a fost solicitată de către Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) pentru a efectua o intervenție de urgentă, posibil incendiu, la bordul navei PROGRESS IV, sub pavilion Republica Dominicană, aflată la 10 Mm in zona SE de Sf. Gheorghe.

La orele 18:25, nava SAR ARES din cadrul ARSVOM, de la subunitatea Sulina, s-a deplasat spre locația indicată de către MRCC, lat.44.37,6N,LONG.029,48,1E.”

Echipajul navei SAR ARES care a preluat trei supravetuitori a ajuns în portul SULINA. La orele 18:46, nava SAR ARTEMIS din cadrul ARSVOM s-a deplasat spre locația indicată de către MRCC, lat.44,37,6N,long.029.48.1E. La orele 21:50, MRCC a dispus încetarea misiunii navei SAR ARTEMIS și întoarcerea în portul Constanța.

Totuși, cauza exactă nu fusese stabilită oficial la momentul publicării articolului. Sunt analizate trei scenarii: o dronă aeriană, o dronă maritimă și o mină marină.

Ipoteza „dronei-dragon” trebuie tratată separat. Ea provine din declarația unui reprezentant sindical și nu reprezintă o concluzie oficială. Ancheta urmează să stabilească dacă a existat un atac, un accident sau o altă cauză. Până atunci, imaginile naufragiului oferă doar o parte din poveste. Răspunsul decisiv trebuie să vină din investigația tehnică.