Miniștrii europeni de Externe se revoltă împotriva Ungariei. Planurile Budapestei, criticate unanim la Bruxelles

Reprezentanții diplomației externe a Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta aprobarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. UE sperase ca pachetul să fie aprobat la timp, respectiv până marți, 22 februarie, data la care se împlinesc patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, se vor deplasa la Kiev pentru a marca evenimentul.

Budapesta pune condiții

Budapesta a promis însă că va bloca măsurile, cu excepția cazului în care Kievul va permite continuarea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și vecina Slovacia.

Autoritățile ucrainene au declarat că Druzhba, conducta care alimentează cu petrol cele două țări din Europa Centrală, a fost avariată de un atac rus pe 27 ianuarie. Ungaria și Slovacia susțin că, de fapt, Kievul nu repune în funcțiune conducta în mod intenționat.

Budapesta amenință, de asemenea, că va bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit de liderii UE în decembrie, care este esențial pentru supraviețuirea Ucrainei în timpul războiului.

Reacții prompte din partea Germaniei, Lituaniei și Poloniei

Condițiile pretinse de Ungaria au stârnit furia aliaților Ucrainei din UE.

„Sunt uimit de poziția Ungariei”, a declarat ministrul german de Externe Johann Wadephul reporterilor. „Nu cred că este corect ca Ungaria să-și folosească propriile interese pentru a trăda suveranitatea europeană.”

La rândul său, ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a declarat că este „foarte supărat și frustrat” de Ungaria. Diplomatul a adăugat că motivele Budapestei „nu se bazează pe nevoile europene, nu se bazează pe interesele de securitate europene”.

Și ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a criticat Ungaria pentru că, susține el, a uitat cum este să te opui unei invazii rusești. Sikorski s-a referit, aparent, la invazia trupelor sovietice, care au mărșăluit spre Budapesta în 1956.

„Ceea ce mă șochează fundamental este că, în timp ce Ucraina se apără împotriva puterii armatei ruse, ungurii înțelegeau cum este… M-aș fi așteptat la un sentiment mult mai mare de solidaritate din partea Ungariei față de Ucraina”, a subliniat ministrul polonez de Externe.

Potrivit acestuia, premierul magiarar Viktor Orbán a prezentat Kievul ca fiind inamicul și „acum încearcă să exploateze această” narațiune pentru a câștiga alegerile generale din aprilie. Orbán, care se află la putere de aproape două decenii, se află în urma în sondaje față de o opoziție în ascensiune.

Și România ia poziție

În timp ce Johann Wadephul a spus că va „îndeamna [Ungaria] să-și reconsidere poziția” în cadrul reuniunii de astăzi, iar Kęstutis Budrys a solicitat o „discuție deschisă și sinceră”, mai mulți miniștri de externe și-au exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea de a influența Budapesta în viitorul apropiat.

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, a avertizat: „Cred că astăzi nu se vor înregistra progrese în această privință, dar vom continua cu siguranță să facem presiuni”.

Ministrul de externe al României, Oana-Silvia Țoiu, a fost de acord. „Nu sunt sigură dacă va fi mâine sau săptămâna aceasta”, a spus ea, referindu-se la aprobarea sancțiunilor. Dar a adăugat mai optimist: „Am văzut situații similare în trecut și le-am depășit. De aceea se numește al 20-lea pachet de sancțiuni”.

Ungaria a blocat pachetele anterioare de sancțiuni împotriva Rusiei și tranșele de ajutor pentru Ucraina, dar în cele din urmă a cedat cu greu în schimbul unor concesii.

„Sper că Europa va reuși să se țină de cuvânt și că mâine nu vom ajunge în situația în care vom spune: «Ne pare rău, pachetul 20 nu este gata»”, a mai spus ministrul de Externe lituanian, citat de Politico.