Discursul Liei Savonea, analizat în presa din Grecia. „Metodele Kovesi” au dus la controverse în Parlamentul elen 

Sofia Voultepsi, deputată și jurnalistă din partidul Noua Democrație, a analizat mesajul în publicația „To Manifesto”. Articolul începe cu avertismentul legat de respectarea drepturilor fundamentale în lupta anticorupție.

Presiuni politice și acuzații în Grecia

Reacția dură vine pe fondul unei anchete a Parchetului European (EPPO) în Grecia în ceea ce privește acordarea unor subvenții agricole fictive. Deputata elenă notează: „Evoluțiile din cazul presupusei implicări a politicienilor în problema OPEKEPE (agenția greacă de plăți în agricultură, acuzată de Parchetul European de acordarea unor subvenții pe baza unor declarații fictive – n.r.) constituie o palmă grea la nivel personal pentru procurorul european Laura Kovesi. Ea pare să fi dus în Grecia ultima sa luptă pentru a trimite politicieni la închisoare. Și în România, un „text de reflecție” dat publicității de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, descrie metodele lui Kovesi.

În timp ce România este fără guvern din luna aprilie și toată lumea caută cauzele acestei crize politice fără precedent și de lungă durată, „era Kovesi” revine iar și iar.

Departe de a fi o coincidență, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție din România, a ales să reamintească marile răni care au chinuit țara în ultimele două decenii. Prilejul a fost sărbătorirea Zilei Justiției, care în România se sărbătorește în prima duminică din iulie. Însă mesajul președintei Înaltei Curți din România nu a fost deloc unul formal. A fost un mesaj pur politic care condomna metodele de manipulare și înlăturarea separării puterilor în stat”, transmite Sofia Voultepsi.

Articolul din presa elenă amintește și de criticile fostului președinte Traian Băsescu la adresa DNA. Sofia Voultepsi susține că presiunea mediatică a afectat grav prezumția de nevinovăție. În text este citat și fostul premier Victor Ponta. Publicația greacă afirmă în mod eronat că acesta ar fi fost închis.

Mesajul de reflecție al Liei Savonea

În discursul publicat de Ziua Justiției, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție a transmis un mesaj dur. „Ziua Justiției este, înainte de toate, un moment de reflecție asupra rolului pe care justiția îl are într o societate democratică și asupra responsabilității pe care o purtăm față de cetățeni.

Justiția nu își măsoară succesul doar prin volumul de activitate, ci mai ales prin capacitatea de a oferi fiecărui cetățean o soluție legală, echitabilă și motivată. Adevărata măsură a unei justiții democratice este capacitatea sa de a rămâne independentă, imparțială și fidelă legii chiar și în cele mai dificile momente.

O justiție puternică nu este aceea care inspiră teamă, ci aceea care inspiră încredere.

Experiențele ultimelor decenii ne au arătat că statul de drept poate fi vulnerabilizat nu doar de corupție, ci și de tentația de a combate corupția prin mijloace care slăbesc garanțiile fundamentale ale procesului echitabil. Nicio cauză, oricât de legitimă, nu poate justifica diminuarea independenței judecătorului, afectarea dreptului la apărare, relativizarea prezumției de nevinovăție sau transformarea eficienței instituționale într o valoare superioară drepturilor și libertăților fundamentale.

Avem datoria de a recunoaște că în spatele fiecărei erori judiciare există oameni, familii, cariere și destine. De aceea, justiția trebuie să rămână întotdeauna preocupată nu doar de tragerea la răspundere a celui vinovat, ci și de protejarea celui nevinovat, de apărarea drepturilor fiecărei persoane și de restabilirea echilibrului pe care conflictul l a rupt. Forța unei societăți democratice nu se măsoară prin severitatea represiunii, ci prin capacitatea sa de a garanta că niciun cetățean nu va fi lipsit de libertate, de demnitate sau de drepturile sale în afara legii și a unui proces echitabil.

„Reușitele și greșelile”

Astăzi, mai mult ca oricând, avem obligația de a apăra independența reală a judecătorului. Niciun magistrat nu trebuie să judece sub presiunea fricii, a intereselor de moment, a campaniilor publice sau a unor raporturi de putere dezvoltate în afara sălii de judecată. Libertatea interioară a judecătorului reprezintă una dintre cele mai importante garanții ale libertății cetățeanului. Independența judecătorului nu este un privileg al acestuia, ci un drept al fiecărei persoane care ajunge în fața instanței.

În egală măsură, experiențele trecutului ne arată necesitatea dezvoltării unei autentice culturi a solidarității profesiilor juridice. (…)

Ziua Justiției trebuie să fie și o zi a memoriei instituționale. O justiție matură este aceea care are curajul să își privească atât reușitele, cât și greșelile. Să învețe din experiențele trecutului și să își consolideze permanent mecanismele de protecție împotriva oricărei forme de abuz, indiferent din ce direcție ar proveni acesta.

Mai presus de orice însă, trebuie să nu uităm niciodată că în centrul actului de justiție nu se află instituțiile, statisticile, carierele sau disputele dintre autorități. În centrul justiției se află cetățeanul. (…)

La mulți ani Justiției române! La mulți ani tuturor celor care îi poartă, zi de zi, responsabilitatea și demnitatea!”