Ochii lumii sunt pe New York. Liderii globali se reunesc la ONU

Șefi de stat și de guvern din întreaga lume se întâlnesc la New York pentru una dintre cele mai importante reuniuni diplomatice ale anului. Dezbaterea generală a Adunării Generale a ONU începe marți. Reuniunea aduce la aceeași masă reprezentanții celor 193 de state membre ale organizației.

Agenda este dominată de conflictele internaționale și de provocările globale. Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu se numără printre principalele teme. Liderii vor discuta și despre dezarmare nucleară, schimbări climatice, securitate, drepturile omului și riscurile generate de inteligența artificială.

Iranul merge la ONU în ciuda tensiunilor cu SUA

Una dintre delegațiile urmărite cu atenție este cea a Iranului. Președintele Masoud Pezeshkian este așteptat la New York și urmează să se adreseze miercuri Adunării Generale.

Participarea are loc într-un moment dificil pentru relațiile dintre Washington și Teheran. Perspectivele unei soluții diplomatice rămân incerte, chiar dacă au existat contacte indirecte între cele două părți. Administrația americană a permis accesul unei delegații iraniene restrânse. Din aceasta fac parte președintele Pezeshkian și ministrul de Externe, Abbas Araghchi. Washingtonul a impus însă condiții stricte delegației.

Restricții pentru delegația iraniană la New York

Diplomații iranieni vor avea o libertate de deplasare limitată pe durata vizitei. Accesul lor este concentrat în principal în jurul sediului ONU, misiunii Iranului la Națiunile Unite, reședinței ambasadorului și aeroportului JFK. Statele Unite au impus și restricții privind achiziționarea unor produse. În plus, delegația este mai mică decât cea trimisă de Teheran în anii precedenți. Autoritățile iraniene au acuzat Washingtonul că a refuzat vize pentru o parte dintre membrii delegației. Printre cei afectați s-ar afla și reprezentanți ai echipei de comunicare a președintelui.

Prezența lui Pezeshkian la New York oferă însă Teheranului o importantă platformă diplomatică. Liderul iranian va putea prezenta poziția țării sale în fața reprezentanților statelor membre ONU.

Posibile contacte între SUA și Iran

Reuniunea de la New York reaprinde și discuțiile despre o eventuală reluare a dialogului dintre Washington și Teheran. Donald Trump s-a declarat deschis posibilității unei întâlniri cu Pezeshkian. Până acum, însă, nu a fost anunțată oficial o astfel de întrevedere.

Adunarea Generală a ONU a oferit și în trecut cadrul unor contacte diplomatice în perioade de tensiune. În actualul context, perspectivele unui progres rapid rămân însă neclare. Qatarul continuă să joace un rol de mediator în contactele dintre cele două părți.

România, reprezentată de Nicușor Dan și Oana Țoiu

România participă la reuniunea ONU cu o delegație condusă de președintele Nicușor Dan. Șeful statului participă marți la deschiderea dezbaterii generale. Miercuri, Nicușor Dan urmează să prezinte poziția României în plenul Adunării Generale. Din delegație face parte și ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Agenda României include reforma ONU și susținerea ordinii internaționale bazate pe reguli. Bucureștiul va aborda și deteriorarea situației de securitate din regiunea Mării Negre.

Războiul din Ucraina și efectele sale asupra navigației și comerțului cu cereale se află, de asemenea, printre priorități. Oana Țoiu participă și la reuniuni privind securitatea maritimă și inteligența artificială. Pe agenda sa se află și situația din Gaza, Francofonia și rolul femeilor în poziții de conducere.

Reforma ONU, pe agenda liderilor mondiali

Viitorul Organizației Națiunilor Unite reprezintă o altă temă importantă a reuniunii. Organizația funcționează într-un context internațional tot mai fragmentat, marcat de conflicte și rivalități între marile puteri.

Reforma instituțiilor ONU și capacitatea acestora de a răspunde crizelor internaționale vor fi discutate în această săptămână. În paralel cu discursurile din Adunarea Generală, New York găzduiește numeroase întâlniri bilaterale și reuniuni diplomatice. Săptămâna ONU devine astfel un test pentru diplomația internațională într-un moment în care conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu continuă, iar relațiile dintre marile puteri rămân tensionate.