Inteligența artificială și locurile de muncă. CEO  se pregătesc de concedieri masive, dar angajații plătesc prețul psihologic

Există o simetrie perfect incomodă în tabloul pe care raportul Mercer Global Talent Trends 2026 îl zugrăvește: cu cât entuziasmul executivilor față de inteligența artificială crește mai mult, cu atât bunăstarea angajaților lor scade mai abrupt. Nouăzeci și nouă la sută dintre CEO-urile chestionate se pregătesc deja pentru concedieri provocate de AI, titrează Gizmodo.

La celălalt capăt al organigramei, angajații trăiesc cel mai sumbru moment de moral de la criza sanitară globală încoace. Între aceste două realități paralele, o întrebare rămâne suspendată în aer: câștigurile de productivitate promise de AI justifică, cu adevărat, prețul uman pe care îl cere?

Raportul Mercer 2026 și cifrele care dor

Mercer a publicat pe 25 februarie 2026 rezultatele raportului Global Talent Trends 2026. Este un sondaj de referință ajuns la a 11-a ediție, care a chestionat aproape 12.000 de directori, lideri HR, investitori și angajați din întreaga lume.

Concluzia centrală este categorică: 99% dintre CEO chestionați se declară pregătiți pentru concedieri determinate de AI pe termen scurt. Majoritatea executivilor cred că redesenarea activității pentru a incorpora automatizarea va genera cel mai mare randament al investiției. Doar 32% au declarat că sunt convinși că forța de muncă poate combina optim capacitățile umane și cele ale mașinilor.

Un al doilea studiu relevant, realizat de Oliver Wyman în 2026 împreună cu New York Stock Exchange pe un eșantion de 415 CEO-uri, arată că 43% plănuiesc să reducă rolurile de nivel junior în următorii unul-doi ani. Asta față de 17% în 2025. Doar 17% au declarat că orientează angajările spre poziții de nivel mai scăzut.

Concedieri AI, tinerii, primele victime

Cea mai mare parte a reducerilor de personal anticipate de CEO-uri vizează pozițiile de început de carieră. Logica invocată e coerentă, dar inumană. AI excelează la automatizarea sarcinilor simple pe care un angajat la debutul carierei le-ar îndeplini în timp ce acumulează experiența necesară pentru a avansa spre poziții superioare.

Impactul nu este ipotetic. Rezultatul a fost cea mai sumbră piață a muncii pentru tinerii cu vârste între 22 și 27 de ani de la cele mai dure zile ale pandemiei, cu un val de deziluzii profunde în rândul tinerilor atât față de AI, cât și față de propriul lor viitor profesional. Amazon a anunțat 15.000 de concedieri în 2025, în timp ce CEO-ul Salesforce, Marc Benioff, a declarat că 4.000 de angajați din suportul clienților au fost concediați deoarece AI prelua deja 50% din activitatea companiei. Printre alte companii care au invocat AI în restructurări se numără Accenture și grupul Lufthansa.

FOBO, noua boală a epocii automatizării

Cifra care surprinde cel mai tare din raportul Mercer nu este legată de concedieri. Ea privește starea psihologică a celor care nu au fost concediați, încă.

Doar 44% dintre angajați au declarat că „prosperă” la locul de muncă în 2026, față de 66% în 2024 — un nivel inferior chiar celui din perioada pandemiei COVID-19. Îngrijorarea angajaților privind pierderea locului de muncă din cauza AI a crescut de la 28% în 2024 la 40% în 2026.

Această anxietate colectivă este suficient de răspândită încât cercetătorii propun un termen nou: „FOBO” — Fear of Becoming Obsolete, teama de a deveni obsolet. Aceasta descrie starea de epuizare a forței de muncă afectate de această presiune constantă. Articolul din Gizmodo menționează și termenul mai specific AI Replacement Dysfunction (AIRD), propus de cercetători pentru a descrie anxietatea existențială legată direct de perspectiva înlocuirii de către AI. 62% dintre angajați consideră că liderii subestimează impactul emoțional și psihologic al AI. Doar 19% dintre liderii HR iau în calcul aceste impacturi în strategiile lor de schimbare organizațională.

Decalajul dintre intenție și realitate

63% dintre lideri consideră redesenarea muncii pentru a încorpora AI și automatizarea drept prioritatea lor numărul unu în materie de resurse umane din perspectiva randamentului investiției. Dar numai 32% cred că organizațiile lor pot combina în prezent capacitățile umane și cele ale mașinilor în mod optim. Dacă liderii cred că automatizarea oferă cel mai mare randament, dar nu cred că organizațiile lor sunt pregătite pentru un model autentic om-mașină, tentația va fi să reducă mai întâi personalul și să redeseneze procesele ulterior. Acolo începe riscul.

97% dintre investitori au declarat că deciziile de finanțare vor fi afectate negativ de companiile care nu recalifică sistematic angajații pe AI și nu îi pregătesc pentru viitor. Un semnal că piața de capital sancționează nu doar stagnarea digitală, ci și neglijarea capitalului uman.

Scepticismul față de AI se răspândește dincolo de tineri

Scepticismul față de AI a contaminat și alte categorii de vârstă. Un sondaj NBC News din martie 2026 a arătat că AI era atât de impopulară în rândul alegătorilor, încât chiar și ICE, agenția aflată în centrul unor controverse majore și a unor proteste naționale, era privită relativ mai favorabil.

Întrebarea fundamentală rămâne deschisă: câștigurile reale de productivitate ale AI justifică amploarea concedierilor anunțate? Experții sunt împărțiți, iar unii susțin că amenințarea cu disponibilizările este mai degrabă o tactică strategică a industriei AI pentru a-și vinde produsele, decât o reflectare a unor transformări reale ale productivității.