Franța își mărește numărul de focoase nucleare. Macron vrea o Europă mai protejată

Declarațiile au fost făcute la baza navală Ile Longue, unde sunt staționate cele patru submarine nucleare ale Franței. „Creșterea arsenalului nostru este indispensabilă”, a spus Macron. El a subliniat că Franța trebuie să își mențină capacitatea de descurajare nucleară într-un context internațional tot mai tensionat.

El a vorbit de la un pupitru amplasat deasupra submarinului cu rachete balistice Le Téméraire. Președintele a afirmat că un singur submarin nuclear francez are o putere de lovire echivalentă cu totalul bombelor aruncate asupra Europei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Franța își consolidează rolul în securitatea europeană

Macron a anunțat o cooperare extinsă cu mai multe state europene. Printre acestea se numără Germania, Polonia, Grecia, Olanda, Belgia, Danemarca și Suedia. Planurile includ exerciții nucleare comune. De asemenea, este vizată și posibilitatea desfășurării temporare a avioanelor de luptă franceze capabile să transporte arme nucleare pe teritoriul unor țări aliate.

Președintele francez a precizat că partenerii europeni sunt pregătiți pentru această colaborare. El a subliniat apoi că Franța nu dorește să înlocuiască armele nucleare americane sau rolul NATO în apărarea continentului. „Acest efort va completa misiunea nucleară a NATO”, a explicat el.

Franța și Marea Britanie sunt singurele puteri nucleare din Europa. Arsenalul nuclear al Franței include componente aeriene și maritime. Iar cel puțin un submarin nuclear patrulează permanent pe mare. 

Spre deosebire de Londra, Parisul nu face parte din Grupul de Planificare Nucleară al NATO, însă liderii francezi au susținut mereu că interesele vitale ale Franței au și o dimensiune europeană.

Cum arată contextul geopolitic în umbra Rusiei și a SUA 

Macron a vorbit încă din 2020 despre ideea unui dialog strategic nuclear cu aliații europeni. Însă inițiativa nu a avut succes la început. Situația s-a schimbat după invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și realegerea lui Donald Trump la Casa Albă. Aceste evenimente au ridicat semne de întrebare referitoare la garanțiile de securitate oferite de Statele Unite.

În acest context, mai multe țări europene, inclusiv Germania, Polonia și Suedia, și-au regândit strategiile de securitate. Iar unele state s-au arătat mai deschise la propunerile Franței.

Cu toate acestea, Macron a insistat că decizia finală în ceea ce privește utilizarea armelor nucleare va rămâne exclusiv în mâinile președintelui Franței. El va continua să definească singur interesele vitale ale statului.

Cum Franța și-a crescut arsenal nuclear 

Franța deține în prezent aproximativ 300 de focoase nucleare, de zece ori mai puține decât Statele Unite sau Rusia. Macron nu a precizat câte arme suplimentare vor fi produse. Dar a afirmat că majorarea este necesară pentru a menține „credibilitatea” descurajării nucleare franceze.

Președintele a subliniat că nu este vorba despre o cursă a înarmării, ci despre transmiterea unui mesaj clar adversarilor. El a subliniat că Franța nu poate fi atacată fără consecințe grave.

Macron, care mai are aproximativ 14 luni de mandat și ar putea fi înlocuit în 2027, dorește implementarea rapidă a noilor măsuri. El a anunțat că programele nucleare comune cu partenerii europeni ar putea începe chiar din acest an, inclusiv prin exerciții militare comune și desfășurarea temporară a unor escadrile de avioane Rafale capabile să transporte arme nucleare.

Franța și Germania au anunțat deja crearea unui grup comun de coordonare nucleară pentru a discuta doctrina și cooperarea strategică.

Ce spun celelalte state europene

Mai mulți lideri europeni au reacționat pozitiv la discursul lui Macron. Premierii din Belgia, Germania, Suedia și Polonia au transmis mesaje de susținere. Ei au subliniat necesitatea consolidării capacității de apărare a Europei.

În final, Macron a afirmat că lumea intră într-o nouă „eră nucleară”. Iar Franța va juca un rol activ în această perioadă. „Următoarea jumătate de secol va fi o epocă nucleară, iar Franța își va asuma pe deplin responsabilitatea”, a concluzionat liderul de la Paris, notează POLITICO.