EXCLUSIV. Florin Manole: Am primit proiectul Legii Salarizării după întâlnirea de la Cotroceni. O să discutăm și cu sindicatele

Florin Manole: Proiectul a fost primit, cred că la peste o oră după încheierea discuției, pentru că încă se lucra la, nu știu ce. După cum se știe deja, în spațiul public, am început cu un acord semnat la Cotroceni și făcut public de președinție pentru 8 miliarde (anvelopa salarială), s-a ajuns la 12 cu niște amendamente pe care le-a integrat domnul Pîslaru, în fine.

O decizie până la urmă legitimă pentru ministru. Comisia a zis că nu e ok cu 12, au început corecturi, nu știm cum arată aceste corecturi, pentru că, dacă abia am primit proiectul, nu am apucat să vedem ce înseamnă ele, dar o să vedem, o să analizăm, o să discutăm și cu sindicatele, în mod public am zis asta și o să continuăm pe linia asta, după care o să avem o opinie.

Reporter: Dacă puteți să-mi spuneți, comparativ cu momentul în care dumneavoastră ați plecat de la minister, care sunt diferențele majore între ceea ce ați lăsat dumneavoastră și ceea ce a ieșit de pe masa ministrului interimar Pîslaru?

Florin Manole: Având în vedere că abia am primit proiectul, n-aș putea să vă zic care sunt diferențele, dar cred că nici nu este corect să fac o astfel de comparație, pentru că aici nu este o antiteză Manole-Pîslaru, PSD-PNL și așa mai departe.

În mod normal, acest proiect, indiferent cine l-ar fi făcut în primă formă, că eram eu sau Pâslaru sau oricine altcineva, trebuia să sufere modificări majore, îmbunătățiri majore, pentru că am spus-o în repetate rânduri, de exemplu, în domeniul sănătății. Niciodată Ministerul Muncii, niciun ministru al Muncii și nici staff-ul Ministerului Muncii nu o să poată să facă regulamentul de sporuri de la sănătate. Acolo e o chestiune foarte complexă cu multe sporuri pe care nu le înțelegem, nu că nu am fi de acord. Presupun anumite tehnicalități, cu multe diferențe între specializări, cu multe diferențe între medicii de un fel și de altul, gărzi și așa mai departe. Și atunci era normal, indiferent cine făcea prima formă a proiectului, ca el să fie dat la sănătate, ca sănătatea să vină cu un feedback consistent, la educație, de la educație să vină un feedback consistent.

Nu știu, administrația publică locală nu are nici pe departe categoria de sporuri pe care le vedem în sănătate și toată complexitatea anexei din sănătate. Pe anumite anexe se putea face din start o treabă, să zicem, bună.

Dar, de fapt, acest proiect putea și poate fi considerat ca unul solid după ce iese, nu din Ministerul Muncii, ci din Guvern. Pentru că trebuie să treacă și pe la Finanțe, trebuie făcute corecturi în consecință, așadar, aici nu este despre că era proiectul mai bun când l-am făcut eu sau că e mai puțin bun când l-a făcut Pîslaru sau invers.

Nu. E vorba de un proces natural. Problema este, a fost până acum și am reclamat-o public, că ministerele nu s-au înțeles între ele.

Nu știm nici măcar astăzi dacă sănătatea este aliniată cu munca, dacă munca este aliniată cu educația și dacă toate trei sunt aliniate cu Ministerul Finanțelor. Pentru că dacă avem o critică a Comisiei Europene pe anvelopă, critică similară cu poziția Ministerului Finanțelor, trebuie să înțelegem că discuția asta se putea regla între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor. Nu era nevoie de Comisia Europeană.

Reporter: Da, exact asta vreau să vă întreb. Având în vedere declarația lui Nazare de astăzi, în care spunea că nu se poate vorbi despre alte majorări, pentru că pur și simplu nu sunt bani. Dar, în esență, după ce această lege va trece, să spunem, într-o formă agreată de toată lumea și va deveni o lege funcțională, ce tipuri de sporuri vor mai exista? Pentru că înțelegem că majoritatea sporurilor vor fi incluse în salariul de bază.

Florin Manole: Multe, nu majoritatea, multe vor fi incluse în salariul de bază, unele vor dispărea de tot și nu vor fi incluse în salariul de bază. Sporurile temporare, precum sporul de PNRR, evident că odată cu dispariția PNRR o să dispară și el, indiferent dacă această lege va exista sau nu. Dar, repet, nu știu ce scrie în text. Doar ce l-am primit.

Trebuie să dispară multe sporuri. Era vorba, de exemplu, să dispară sporul de dirigenție. Doar că sporul de dirigenție, fiind acordat pentru peste 100.000 de profesori, era greu să-l faci să dispară și să-l integrezi în salariul de bază a tuturor cadrelor didactice din sistem.

Pentru că nu toți primeau sporul de dirigenție. Ăsta este un exemplu foarte important, pentru că e una dintre temele principale de dezbatere cu Ministerul Educației și cu sindicatele.

Este logic. Nu poți să-i dai cuiva un spor pentru o activitate pe care nu o prestează. Nici măcar să-l incluzi în salariul de bază, pentru că el nu-l avea în veniturile la care te referi în legi. Adică, de exemplu, veniturile de la noiembrie 2026, care ar trebui să fie referențialul pentru 1 ianuarie 2027. Veniturile, nu salariile.

Reporter: Da, asta vreau să vă întreb, că am impresia că în discuția publică se face mereu această confuzie între venit și salariu. Pentru că, de pildă, ministrul Pîslaru încontinuu a precizat că salariile nu vor scădea, dar nu a spus niciodată nimic de venituri.

Florin Manole: Da, este o tehnicalitate, într-adevăr. Salariile nu vor scădea. Dacă gândești salariile în tehnica Ministerului Muncii, veniturile salariale includ tot ce duci acasă. Doar că pentru om obișnuit, între venit și salariu este o diferență consistentă.

Reporter: De pildă, fostul președinte Băsescu, acum câteva zile, dacă nu mă înșel, a spus că ceea ce apasă foarte mult pe anvelopa salarială a României de ani de zile sunt sporurile, nu salariile. Este corect sau este o exagerare?

Florin Manole: Nu este o exagerare neapărat. Este o afirmație corectă aceea că sporurile au o pondere importantă. Sigur că sporurile nu sunt mai mari decât salariile, dar de aici și filozofia acestui proiect.

Și a legii salarizării din 2017 a fost să reducă masa sporurilor. S-a întâmplat în 2017 pe timpul Olguței Vasilescu și așa trebuie să se întâmple și aici. Doar că această reducere graduală a sporurilor și includerea lor în salariile de bază nu se face, nu se poate și nu trebuie făcută dintr-o dată.

A scăzut anvelopa la 30% în 2017 și acum la 20%. Deci procesul ăsta există, e corect observat și de președintele Băsescu că trebuie lucrat aici. În același timp se lucrează, nu știu dacă ritmul este satisfăcător pentru toată lumea, dar sensul este corect.

Concluziile oficiale după reuniunea de la Cotroceni

Radu Burnete a precizat și el după reuniunea de astăzi, că liderii partidelor au primit o nouă versiune a proiectului, despre care susţine că respectă, în principiu, obligaţiile asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), precum şi constrângerile bugetare, anunță Agerpres.

„Statul român discută cu Comisia Europeană pe toate jaloanele din PNRR, iar grupul tehnic de la Cotroceni a vrut să se asigure că un proiect care ajunge pe masa partidelor bifează şi jalonul din PNRR şi vom obţine până la urmă acei bani. Unde suntem în clipa de faţă? Astăzi liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplineşte, în principiu, toate obligaţiile asumate de România prin PNRR şi satisface toate constrângerile fiscale pe care le avem, fiindcă nu suntem într-o perioadă fericită din punct de vedere bugetar. În următoarele zile, partidele vor fi rugate să analizeze (…). Vom mai avea câteva runde de discuţii tehnice, probabil în weekend, urmând ca la începutul săptămânii viitoare liderii să se reunească cu preşedintele României la masă şi să avem o concluzie finală dacă există consens politic pentru adoptarea acestui proiect”, a afirmat consilierul prezidenţial.

El a precizat că, în ultima săptămână, Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor au făcut mai multe calcule şi evaluări pentru a răspunde solicitărilor venite din partea sindicatelor, partidelor şi reprezentanţilor diferitelor familii ocupaţionale.

Potrivit lui Burnete, proiectul Legii salarizării are un impact financiar de aproape 170 de miliarde de lei anual şi vizează peste un milion de persoane.

La rândul său, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că au fost reevaluate datele privind sectoarele Educație și Sănătate, „astfel încât partidele să aibă o decizie informată și în același timp fundamentată pe realitățile din toate aceste sectoare”.

El a reiterat că Legea salarizării reprezintă un jalon în cadrul PNRR, însă Comisia Europeană nu stabileşte bugetul aferent actului normativ, ci a formulat observaţii cu privire la limita anvelopei salariale.

„Ce depăşeşte 8 (miliarde de euro – n.r.) trebuie justificat inclusiv cu măsuri compensatorii şi este un lucru foarte important că a menţionat (Comisia – n.r.) inclusiv faptul că, dacă ar fi să ne uităm la suma pe care noi am vehiculat-o de 12, e evident că nu se pune problema din perspectiva dumnealor să depăşeşti acea sumă (…). O creştere peste 12 miliarde a fost descurajată de către Comisie”, a arătat Pîslaru.

Întrebat dacă depășirea de către România a pragului de 12 miliarde de euro ar putea duce la retrogradarea țării la categoria „junk” de către agențiile de rating, ministrul a răspuns: „Dacă depășești aceste valori, intrăm într-o zonă de risc.”

Pîslaru a mai spus că adoptarea Legii salarizării după începutul anului viitor nu ar respecta jalonul din PNRR, întrucât prevederile trebuie să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Totodată, ministrul a precizat că în proiect „nimeni n-a vorbit de creşteri de taxe, nici Comisia, nici Guvernul, nici partidele”.

„Nu s-a pus problema de vreo creştere de taxe ca măsură compensatorie pentru partea de buget”, a arătat el.

Dragoş Pîslaru a apreciat că, în cazul în care Legea salarizării nu va fi adoptată, „ar fi necesară, probabil, o indexare care ar trebui să plece probabil de la o valoare a inflaţiei”.