Durerea în gât nu înseamnă întotdeauna o răceală. Un medic de familie explică ce simptome nu trebuie ignorate

Dr. Silvia Marin, medic specialist medicină de familie în cadrul clinicii Medikali, explică de ce automedicația este una dintre cele mai mari greșeli, care sunt semnele ce nu trebuie ignorate și când o simplă durere în gât ar trebui să trimită pacientul direct la medic.

România continuă să se afle printre țările europene cu un consum ridicat de antibiotice și cu una dintre cele mai mari rate de rezistență antimicrobiană, o problemă pe care Organizația Mondială a Sănătății și organizațiile europene o consideră o amenințare majoră pentru sănătatea publică.

Dr. Marin, explică faptul că durerea în gât nu reprezintă o boală în sine, ci un simptom care poate ascunde afecțiuni foarte diferite, de la infecții banale până la boli care necesită investigații complexe. „Durerea în gât, cunoscută și sub denumirea de angină, reprezintă un proces infecțios, inflamator sau iritativ dureros al faringelui, care este alcătuit din orofaringe, nazofaringe și hipofaringe. În funcție de cauza care a determinat apariția simptomelor, abordarea terapeutică este complet diferită, motiv pentru care este foarte important să nu tratăm toate durerile în gât la fel.”.

Durerea în gât poate avea zeci de cauze

Specialiștii spun că majoritatea episoadelor de durere în gât sunt provocate de virusuri. Printre acestea se numără virusurile gripale, rinovirusurile, adenovirusurile, coronavirusurile, virusul Epstein-Barr sau citomegalovirusul. Există însă și situații în care infecția este produsă de bacterii, cea mai cunoscută fiind infecția cu streptococ beta-hemolitic de grup A. În alte cazuri, simptomele pot fi provocate de fungi, cum este Candida albicans.

Lista cauzelor nu se oprește însă aici. Refluxul gastroesofagian, alergiile, respirația cronică pe gură, fumatul, expunerea la substanțe iritante sau chiar existența unui corp străin pot determina apariția durerii în gât. În cazuri rare, simptomul poate ascunde afecțiuni oncologice, inclusiv carcinomul scuamos sau limfoamele. „Angina poate avea cauze infecțioase, virale, bacteriene sau fungice, dar și cauze inflamatorii, mecanice ori chiar neoplazice. Refluxul laringofaringian, rinita alergică însoțită de drenaj postnazal, respirația cronică pe gură, fumatul, iritațiile chimice sau anumite boli autoimune pot provoca dureri persistente în gât. Există și situații mai rare, dar importante, în care simptomul este determinat de afecțiuni oncologice. Tocmai de aceea, evaluarea fiecărui pacient trebuie făcută individual și nu după un tipar general.”, a declarat Silvia Marin, medic specialist medicină de familie în cadrul clinicii Medikali.

Durata simptomelor reprezintă unul dintre primele indicii privind cauza durerii. Infecțiile virale sau bacteriene debutează, de regulă, brusc și evoluează pe parcursul a aproximativ o săptămână.

Cum diferențiază medicii o infecție virală de una bacteriană

Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac pacienții este să creadă că orice durere puternică în gât necesită antibiotic.

În realitate, medicii iau în calcul mai multe criterii înainte de stabilirea diagnosticului.

„Debutul și durata durerii sunt extrem de importante. În general, cauzele infecțioase au un debut brusc și durează între șapte și zece zile, în timp ce durerile de cauză neinfecțioasă apar progresiv și persistă mai mult de trei săptămâni. Anginele virale au, de regulă, un debut mai blând, cu senzație de uscăciune în gât, febră ușoară, o stare generală relativ bună și o înroșire discretă a mucoasei faringiene. În schimb, anginele bacteriene debutează brusc, cu febră mare, frisoane, dureri intense la înghițire, ganglioni dureroși și depozite albicioase pe amigdale.”, a declarat Silvia Marin, medic specialist medicină de familie în cadrul clinicii Medikali.

Pentru confirmarea diagnosticului, medicul poate recomanda exudatul faringian, hemoleucograma sau testele rapide pentru identificarea streptococului beta-hemolitic de grup A.

Aceste investigații sunt importante deoarece permit administrarea tratamentului corect și evitarea utilizării inutile a antibioticelor.

Antibiotice „după ureche”

Administrarea antibioticelor „după ureche” nu ajută în cazul unei infecții virale. Ba chiar poate produce efecte adverse și contribuie la dezvoltarea rezistenței bacteriene, una dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne.

În acest context, medicii insistă că primul pas nu este alegerea antibioticului, ci stabilirea diagnosticului corect. „Anginele eritematoase, fără depozite pe amigdale, însoțite de o stare generală bună, fără febră înaltă și fără dificultăți importante la înghițire sunt, de cele mai multe ori, de etiologie virală și necesită tratament simptomatic. Recomandăm repaus pe perioada febrilă, hidratare corespunzătoare, alimentație lichidă sau semilichidă, administrarea de antitermice și antiinflamatoare atunci când este nevoie, precum și utilizarea antisepticelor orale pentru reducerea disconfortului local. În cele mai multe cazuri, organismul reușește să elimine infecția fără administrarea unui antibiotic.”, a declarat Silvia Marin, medic specialist medicină de familie în cadrul clinicii Medikali.

În schimb, atunci când infecția este produsă de bacterii, tratamentul se schimbă complet.

Febra înaltă, dificultățile importante la înghițire, depozitele purulente de pe amigdale și alterarea stării generale sunt câteva dintre semnele care pot orienta medicul către o infecție streptococică. „Anginele bacteriene necesită, pe lângă măsurile simptomatice, tratament antibiotic. În mod frecvent, este vorba despre infecții streptococice, iar antibioticul de primă intenție este penicilina. Pentru pacienții alergici există alternative terapeutice, iar atunci când a fost efectuat anterior un exudat faringian, tratamentul trebuie ales în funcție de rezultatul antibiogramei. Administrarea antibioticului fără un diagnostic clar nu este recomandată”, a declarat Dr. Silvia Marin.

Antibioticele nu trebuie luate fără recomandarea medicului

Una dintre cele mai răspândite idei greșite este aceea că antibioticul grăbește vindecarea oricărei dureri în gât.

În realitate, atunci când infecția este virală, antibioticul nu are niciun efect asupra virusului. În schimb, poate produce reacții adverse și poate favoriza apariția bacteriilor rezistente.

„Antibioterapia este recomandată doar atunci când etiologia durerii în gât este bacteriană. Administrarea neadecvată a antibioticelor favorizează apariția rezistenței bacteriene, ceea ce înseamnă că viitoarele infecții pot deveni mult mai greu de tratat. În plus, antibioticele pot dezechilibra flora intestinală, orală și vaginală, cresc riscul unor infecții fungice, inclusiv candidoza, pot favoriza infecția cu Clostridioides difficile și pot determina reacții adverse precum greață, vărsături, dureri abdominale, erupții cutanate sau reacții alergice severe. Există chiar situații în care administrarea unui antibiotic poate complica diagnosticul și poate întârzia identificarea cauzei reale a simptomelor”, a punctat medicul.

Dr. Marin atrage atenția, de asemenea, și asupra unui exemplu cunoscut în practica medicală. „În mononucleoza infecțioasă, administrarea unor antibiotice precum amoxicilina sau ampicilina determină frecvent apariția unor erupții cutanate extinse. Din acest motiv, tratamentul trebuie recomandat doar după stabilirea diagnosticului și nu pe baza presupunerilor sau a experiențelor anterioare.”

Ce poți face acasă până ajungi la medic

Primele ore de la debutul simptomelor sunt importante, iar câteva măsuri simple pot contribui la ameliorarea disconfortului.

Hidratarea este una dintre cele mai importante recomandări. Consumul de lichide calde ajută la calmarea iritației și previne deshidratarea provocată de febră.

„La debutul durerii în gât, dacă pacientul nu poate ajunge imediat la medic, recomandăm repaus, evitarea aglomerațiilor, consumul unei cantități suficiente de lichide, inclusiv ceaiuri de cimbru sau salvie, la care se pot adăuga miere și lămâie, gargara cu apă și sare, o alimentație bazată pe supe și alte preparate semilichide, dar și utilizarea antisepticelor orale. Dacă apar febră sau dureri importante, acestea pot fi controlate cu medicamente care conțin ibuprofen sau paracetamol, administrate conform recomandărilor”, după cum explică medicul.

Este recomandat evitarea fumatului și a băuturilor alcoolice în perioada bolii, deoarece acestea pot accentua iritația mucoasei faringiene.

Semnele care arată că durerea în gât poate ascunde o problemă gravă

În cele mai multe cazuri, durerea în gât dispare în câteva zile. Există însă situații în care prezentarea la medic nu trebuie amânată.

Persistența simptomelor, dificultățile de respirație sau imposibilitatea înghițirii salivei pot indica afecțiuni care necesită tratament urgent.

„Durerea în gât trebuie evaluată de medic atunci când persistă mai mult de șapte-zece zile, când apar dificultăți la respirație, imposibilitatea de a înghiți saliva, salivare excesivă, dureri foarte intense pe o singură parte a gâtului, dificultăți la deschiderea gurii, voce înfundată, ganglioni foarte dureroși, febră mare asociată cu alterarea stării generale sau atunci când simptomele reapar de mai multe ori pe parcursul unui an. De asemenea, apariția unei erupții cutanate asociate cu febră și durere în gât necesită întotdeauna un consult medical”, a spune Silvia Marin, medic specialist medicină de familie în cadrul clinicii Medikali.

Prevenția rămâne cea mai eficientă metodă de reducere a riscului de îmbolnăvire.

Igiena mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave, aerisirea încăperilor, hidratarea corespunzătoare, renunțarea la fumat, menținerea unei umidități optime în locuință și vaccinarea conform recomandărilor sunt măsuri care pot reduce semnificativ riscul apariției infecțiilor respiratorii. În același timp, probleme precum refluxul gastroesofagian sau alergiile nu trebuie ignorate, deoarece pot provoca dureri persistente în gât care nu au legătură cu o infecție.

Nu orice durere în gât înseamnă antibiotic. Nu orice simptom trebuie tratat după sfaturile găsite pe internet sau după experiențele altor persoane. Un consult medical și, atunci când este necesar, investigațiile potrivite pot face diferența dintre o vindecare rapidă și apariția unor complicații care ar fi putut fi evitate.