Dragajul de pe Dunăre s-a oprit chiar când nivelul apei a scăzut din nou. Care este motivul impasului

Motivul este simplu: contractul de dragaj s-a încheiat pe 30 august. Nu au fost emise nici hotărârile de guvern necesare pentru continuarea lucrărilor în albia fluviului. Cu toate că au existat solicitări tehnice în acest sens.

Reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi ai Guvernului nu au oferit încă o explicaţie.

Debitul Dunării, la un nivel istoric de scăzut

La finalul lunii august, cotele Dunării la intrarea în ţară înregistrau un debit de 1.600 de metri cubi pe secundă. Nivelul este de două ori şi jumătate sub media normală de 3.900. Atunci, 3 utilaje acţionau în zona Cernavodă. Planurile prevedeau şi construcţia unui dig de piatră, de 150 de metri lungime.

Repornirea centralei nu era luată în calcul la un debit sub 2.000 de metri cubi pe secundă. Din acest motiv fusese declarată stare de alertă, iar Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă se întrunise pentru a adopta decizii.

Două săptămâni mai târziu, la mijlocul lunii septembrie, debitul a atins pragul nedorit de 1.250 de metri cubi pe secundă. Lucrările hidrotehnice, în schimb, au fost reduse cu aproape două treimi, fără ca toate etapele planificate să fi fost încheiate.

Trei utilaje, la treabă la sfârşitul lui august

Un utilaj al Administraţiei Fluviale „Dunărea de Jos” (AFDJ) Galaţi şi 2 utilaje ale Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR) lucrau, la sfârşitul lunii august, la remodelarea albiei Dunării în zona Cernavodă. Lucrările de dragare şi de construcţie a epiului erau începute de 2 săptămâni, fără un termen clar de finalizare.

 „Analizăm date culese în weekend (29-30 august) şi vom reveni cu decizii”, a transmis, la finalul lunii august, pentru News.ro, Mihai Jurca, şeful cancelariei Primului-Ministru, care supervizează lucrările din zona Cernavodă.

Într-o postare pe Facebook, din 26 august, Jurca oferea şi cifre exacte.

„Ne confruntăm cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor: la Baziaş, debitul de azi este de aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă, faţă de o medie de 3.900 pentru luna august”, scria acesta, precizând că a petrecut 2 zile la faţa locului, alături de echipele tehnice şi de reprezentanţii Comitetului Interministerial Bala-Cernavodă, pe care îl coordonează.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, confirma la acel moment continuarea lucrărilor.

„Deocamdată se draghează continuu, în mai multe puncte. Nu există un moment anume prevăzut să se oprească, e în funcţie de cum variază debitul Dunării la Cernavodă”, transmitea Dogioiu, la solicitarea News.ro.

Draga cea mai puternică, mutată la 200 de kilometri distanţă

Cel mai important dintre cele 3 utilaje, draga AFDJ, avea o capacitate de îndepărtare a sedimentelor de 7-8.000 de metri cubi pe zi. Este aproape dublu faţă de celelalte utilaje, mai mici, aparţinând Apelor Române. În prezent, conform portalului Marine Traffic, utilajul AFDJ se află în zona malului bulgăresc, lângă Giurgiu, la 200 de kilometri de Cernavodă.

 „Pe 30 august s-au efectuat măsurătorile pentru confirmarea volumului dragat la Km 345-Km 342 (zona Cernavodă) şi s-a încheiat contractul de dragaj”, a declarat, pentru News.ro, Adrian Maizel, purtătorul de cuvânt al AFDJ Galaţi.

Decizia contravine, cel puţin în spirit, hotărârii adoptate anterior. Anexa Hotărârii CNSU din 21 august stipula „Contractarea/mobilizarea ORICĂREI drage disponibile în ţară (privată sau publică), în regim de urgenţă”.

Din acest motiv, Apele Române au relocat până la Cernavodă, pe cale terestră, 2 utilaje din spaţiul hidrografic Argeş-Vedea şi de pe Crişul Repede, cu o capacitate de 4-5.000 de metri cubi, aproape jumătate faţă de draga AFDJ.

O hotărâre de guvern care încă nu a fost emisă

Raportul tehnic întocmit de Apele Române pe 20 august, care a stat la baza Hotărârii CNSU din 21 august, viza lucrări pe cel puţin 3-4 kilometri, în aval de confluenţa cu Bala.

„Şenalul existent trebuie lărgit şi adâncit, astfel încât să nu rămână un culoar îngust încadrat de bancuri care devin praguri de control la fiecare nouă scădere de nivel”, se arată în document, consultat de News.ro.

Motivul retragerii navei de dragaj nu ţine de finalizarea lucrărilor. Aceeaşi hotărâre a CNSU prevedea necesitatea unei noi Hotărâri de Guvern, pentru „împărţirea volumelor 50/50 Cochirleni-Caragheorghe” şi „relocarea celor ~50.000 de metri cubi rămaşi”. Adică erau necesare noi lucrări hidrotehnice, în aval de Cernavodă.

 „Deşi au fost solicitate fonduri către Ministerul Transporturilor, conform hotărârilor CNSU, pentru continuarea lucrărilor de dragaj şi aval spre Cernavodă, la celelalte praguri (Mărleanu, Rasova etc), încă nu a fost emisă nicio Hotărâre de Guvern care să stabilească acest lucru”, a declarat, pentru News.ro, un reprezentant guvernamental care cunoaşte situaţia lucrărilor.

Potrivit acestei surse, s-a solicitat un buget pentru îndepărtarea a 500.000 de metri cubi de sedimente. Nu s-a luat încă o decizie. Şi nu au fost plătite nici operaţiunile de dragare a 100.000 de metri cubi, realizate cu utilajul AFDJ, în august.

Digul de piatră, finalizat, dar fără eficienţa scontată

În paralel, digul de piatră, epiul, construit în zonă a fost finalizat, dar nu îşi dovedeşte eficienţa aşteptată.

 „De fapt, ar trebui să fie mult mai lung, dar ar necesita o investiţie de materiale enormă, blocarea navigaţiei, şi nu este timp fizic pentru asta. Prin urmare, s-a renunţat la acea variantă şi s-a gândit o alta, cu nişte barje pe canalul de legătură, dar nivelul apei este încă prea ridicat pentru intervenţia de acest tip”, a declarat, pentru News.ro, un alt reprezentant guvernamental, familiarizat cu stadiul lucrărilor. Potrivit acestuia, noua soluţie vizează 5 barje şi 2 pontoane militare.