De la 62 la 67, se schimbă radical vârsta de pensionare în România și Europa

Vârsta de pensionare se modifică major în întreaga Europă, iar România nu face excepție de la acest val. Generațiile care au intrat recent pe piața muncii ar putea rămâne active cu mulți ani mai mult decât părinții sau bunicii lor. Raportul OCDE analizat de Euronews arată clar direcția: pragul de 67 de ani devine noua normalitate pentru majoritatea statelor europene, inclusiv pentru România.

România ajunge la pragul de 67 de ani

Vârsta de pensionare pentru bărbații din România va crește de la 65 la 67 de ani, potrivit proiecțiilor OCDE. Schimbarea cea mai spectaculoasă vizează, însă, femeile. Pragul actual de 62 de ani și două luni va urca direct la 67 de ani, o creștere de aproape 4,8 ani.

Această majorare se numără printre cele mai ample din întreaga Europă pentru sexul feminin. Diferența istorică de aproape trei ani dintre femei și bărbați va dispărea complet. Egalizarea se va produce pentru generația care va ajunge la pensie spre sfârșitul anilor 2060.

România se alătură astfel unui grup select de state europene. Germania, Belgia și Cehia vor ajunge, la rândul lor, la același prag de 67 de ani. Datele provin din raportul Pensions at a Glance 2025, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Documentul compară persoanele pensionate în 2024 cu cele care au intrat pe piața muncii la 22 de ani, presupunând o carieră neîntreruptă.

Cum arată harta europeană a pensionării

La nivelul Uniunii Europene, vârsta de pensionare medie pentru bărbați va urca de la 64,7 la 66,7 ani. Pentru femei, creșterea va fi și mai accentuată, de la 64 la 66,4 ani. Aproximativ două treimi dintre țările analizate vor majora pragul pentru bărbați. Trei sferturi vor face același lucru pentru femei.

Diferențele dintre state rămân, totuși, considerabile. În prezent, cea mai ridicată vârstă de pensionare pentru bărbați este de 67 de ani, în Danemarca, Norvegia, Islanda și Țările de Jos. La polul opus se află Turcia, cu doar 52 de ani, urmată de Grecia, Slovenia și Luxemburg, la 62 de ani.

Situația se va schimba dramatic până spre sfârșitul anilor 2060. Danemarca ar putea atinge 74 de ani, cea mai ridicată vârstă din Europa. Estonia va urca la 71 de ani, iar Italia, Țările de Jos, Suedia și Cipru la 70 de ani. Slovenia și Luxemburg vor păstra, în schimb, pragul actual de 62 de ani pentru bărbați.

Turcia, campioana absolută a creșterii vârstei de pensionare

Cea mai amplă schimbare din întreaga Europă va avea loc în Turcia. Vârsta de pensionare pentru bărbați va crește acolo cu 13 ani întregi, de la 52 la 65 de ani. Danemarca va înregistra un avans de șapte ani, iar Estonia, Italia, Slovacia și Cipru vor adăuga cel puțin cinci ani fiecare.

Suedia și Grecia vor crește pragul cu patru ani, ajungând la 70, respectiv 66 de ani. Dintre marile economii europene, Italia va avea cea mai ridicată vârstă de pensionare viitoare pentru bărbați, de 70 de ani. Regatul Unit va ajunge la 68 de ani, Germania la 67, iar Franța și Spania la 65 de ani.

Situația femeilor arată diferențe și mai pronunțate. Danemarca, Țările de Jos, Islanda și Norvegia au deja un prag de 67 de ani. Turcia se află, în schimb, la doar 49 de ani, iar Polonia la 60 de ani — cel mai redus nivel actual din Uniunea Europeană pentru femei.

Turcia va înregistra cea mai mare majorare și pentru femei, de 14 ani, de la 49 la 63 de ani. Italia și Danemarca vor adăuga câte șapte ani fiecare. Estonia va crește cu 6,3 ani, Slovacia cu 5,8 ani, iar Cipru cu cinci ani. România se situează aproape de vârful acestui clasament european, cu o creștere de 4,8 ani pentru femei. Austria va adăuga 4,5 ani, în timp ce Spania își va păstra pragul actual de 65 de ani pentru femei.

De ce cresc guvernele vârsta de pensionare

Îmbătrânirea populației pune o presiune tot mai mare pe sistemele publice de pensii din întreaga lume. Creșterea vârstei de pensionare rămâne principala soluție folosită de guverne pentru a reduce această presiune bugetară.

„Majorarea vârstei de pensionare rămâne o strategie frecventă pentru îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemelor de pensii, fără reducerea nivelului pensiilor”, arată raportul OCDE. Documentul precizează, totuși, că există și alte variante posibile: „Alternativ, sustenabilitatea financiară poate fi urmărită prin majorarea contribuțiilor plătite sau reducerea nivelului prestațiilor”.

Presiunea demografică se va intensifica accentuat în deceniile următoare. La nivelul OCDE, pentru fiecare 100 de persoane cu vârste între 20 și 64 de ani, numărul celor de cel puțin 65 de ani va urca de la 33 în 2025 la 52 în 2050. În anul 2000, acest raport era de doar 22 de persoane vârstnice la fiecare 100 de persoane active. Aceasta constituie o dublare aproape completă în doar cinci decenii.

Unele proiecții rămân, totuși, flexibile și depind direct de evoluția speranței de viață. Danemarca, de exemplu, ar putea renunța la legătura automată dintre creșterea longevității și vârsta de pensionare. Într-un asemenea scenariu, potrivit raportului, „vârsta normală de pensionare proiectată pentru viitor ar fi mai mică de 74 de ani”. Această marjă de incertitudine arată că aceste cifre rămân, deocamdată, proiecții, nu certitudini absolute.

Un lucru e cert, în loc să stimuleze creșterea natalității, europenii par orbiți de ideile eugenice și de obsesia suprapopulării planetei. Creșterea longevității este cercetată și practicată exact de cei care propun vârste de pensionare tot mai înaintate. Asta deși cei care vor fi afectați nu au și nu vor avea acces la procedurile care promit întineriri sau măcar încetinirea procesului de îmbătrânire.