De ce oamenii care cred în știință ajung să creadă și în teorii ale conspirației. Explicația cercetătorilor

Un nou studiu arată că explicația nu ține doar de nivelul de încredere în cercetare. La fel de importante sunt modul în care oamenii înțeleg știința și sursele din care își iau informațiile. Studiul, publicat în revista Current Psychology, a analizat răspunsurile a 843 de adulți din Statele Unite. Rezultatele arată că persoanele care văd progresul științific ca opera unor „genii singuratice” sunt mai predispuse să creadă în conspirații.

Mitul savantului genial poate favoriza teoriile conspirației

Autorii cercetării spun că filmele și documentarele promovează adesea imaginea cercetătorului excepțional. Acesta luptă singur împotriva sistemului și este recunoscut abia după mulți ani. Această poveste apare frecvent în cultura populară și în biografiile unor oameni de știință. Potrivit cercetătorilor, promotorii conspirațiilor folosesc deseori acest model. Ei susțin că un singur om poate descoperi adevărul, iar comunitatea științifică încearcă să îl reducă la tăcere. În realitate, știința funcționează diferit. Descoperirile sunt verificate de alți cercetători. Rezultatele sunt testate și analizate înainte de a fi acceptate.

Podcasturile și documentarele influențează percepția asupra științei

Studiul arată că persoanele care se informează în principal din podcasturi și documentare sunt mai predispuse să creadă în teorii conspiraționiste. Această tendință apare indiferent de nivelul de educație. Cercetătorii explică faptul că mulți oameni nu cunosc modul în care funcționează cercetarea științifică. În schimb, asociază credibilitatea cu termeni tehnici, grafice, echipamente sofisticate sau titluri academice.

Un exemplu devenit viral

Autorii studiului îl menționează pe chimistul italian Corrado Malanga. Acesta a susținut că extratereștrii ar recolta suflete umane. Împreună cu cercetătorul Filippo Biondi, el a afirmat în 2025 că a descoperit un oraș ascuns sub Piramida lui Khafre din Egipt. Arheologii au respins rapid afirmațiile. Ei au explicat că tehnologia radar folosită nu poate detecta structuri aflate la asemenea adâncimi. Totuși, teoria a ajuns la milioane de oameni după apariția celor doi în podcastul The Joe Rogan Experience.

Educația nu explică singură fenomenul

Analiza arată că mentalitatea „geniului singuratic” și preferința pentru surse media neverificate influențează mai mult credința în conspirații decât nivelul de educație sau orientarea politică. Cercetătorii au identificat și un alt rezultat important. În cazul persoanelor cu încredere redusă sau moderată în oamenii de știință, credința în modelul „geniului singuratic” crește probabilitatea acceptării teoriilor conspiraționiste. În schimb, în rândul celor care au cea mai mare încredere în comunitatea științifică, acest efect este mult mai redus.

Cercetătorii cer schimbări în educația științifică

Autorii studiului spun că verificarea informațiilor false nu este suficientă. Nici mesajele de tipul „aveți încredere în știință” nu rezolvă problema. Ei consideră că școala ar trebui să explice mai bine cum funcționează cercetarea. Elevii ar trebui să înțeleagă cum sunt evaluate studiile și cum se formează consensul științific. Scopul nu este ca fiecare persoană să devină cercetător. Mai important este ca oamenii să înțeleagă cum este produsă și verificată cunoașterea științifică. Potrivit autorilor, această abordare poate reduce vulnerabilitatea societății în fața viitoarelor teorii conspiraționiste.