Cutremurul electoral din Ungaria: cu 70% din mandate, Tisza spulberă Fidesz , Magyar promite să dărâme ce a rămas în picioare

Cu aproape 99% din voturile procesate, tabloul electoral din Ungaria era categoric. Tisza, partidul condus de Péter Magyar, a obținut 138 de mandate din cele 199 ale Parlamentului, cu 69,35% din reprezentare. Fidesz, formațiunea care a dominat viața politică maghiară timp de șaisprezece ani, s-a prăbușit la 55 de mandate, adică 27,64%. Mi Hazánk, partenerul naționalist, a adunat alte 6 mandate, cu 3,02% din voturi. Presa internațională a numit rezultatul, fără metafore de rezervă: un masacru electoral.

Cum a cedat un sistem

Sistemul electoral maghiar este construit, prin mecanisme subtile acumulate de-a lungul anilor, în avantajul celui care guvernează. Sunt 106 mandate distribuite în circumscripții uninominale, unde organizarea locală contează mai mult decât scorurile naționale. În plus, 93 de mandate de pe listele de partid.

Criticii au avertizat ani la rând că orice opoziție, chiar dacă ar câștiga la vot popular, ar putea pierde la redistribuirea mandatelor. Nu s-a întâmplat așa. Tisza a câștigat covârșitor pe ambele liste. Are 94 de mandate din circumscripțiile uninominale, 44 de pe lista națională. E un semn că victoria nu a fost marginală, ci a măturat sistemul pe toată lățimea lui.

Prezența la vot a smuls un record rezistând din 2002. La orele 17:00, cu două ore înainte de închiderea secțiilor, peste 74% din alegători votaseră deja. În 2022, la aceeași oră, procentul era de 52,75%. Budapesta, considerată în mod tradițional mai puțin activă, a atins 77,18% prezență. Județul Győr-Moson-Sopron a ajuns la 78,19%. Cifrele au spus înainte de orice numărătoare că ceva s-a rupt în relația dintre stat și cetățean.

Viktor Orbán: „Sunt un om tânăr”

În dimineața zilei de vot, Viktor Orbán posta pe rețelele sociale cu tonul celui care nu ia în calcul înfrângerea. „Pacea și securitatea Ungariei pot depinde de un singur vot astăzi. Niciun patriot nu poate sta acasă”, scria el. La orele 17:00, când numerele arătau deja că valul era prea mare, mesajul se schimbase: „Prea mulți oameni votează”. O paranteză involuntar revelatoare despre modul în care gândea sistemul pe care îl construise.

La urne, întrebat ce ar face în cazul unei înfrângeri severe, Orbán răspunsese că va demisiona. Că se simte tânăr. Că nu sunt ultimele lui alegeri. Câteva ore mai târziu, în noaptea de duminică spre luni, a sunat telefonul și a recunoscut înfrângerea direct, într-o convorbire cu Magyar. A ținut ulterior un discurs la sediul Fidesz, recunoscând că rezultatul era clar. Șaisprezece ani de putere neîntreruptă s-au încheiat printr-un telefon și câteva cuvinte scurte.

Magyar în fața mulțimii: „Vindecarea rănilor”

În Piața Batthyány din Budapesta, zeci de mii de oameni așteptau. Péter Magyar a urcat la microfon și a rostit frazele pe care le pregătise. Sau, poate că nu le pregătise, oricum, suna ca un discurs al unui om care tocmai înțelegea că a câștigat cu adevărat.

„Astăzi, poporul maghiar a spus da Europei, da unei Ungarii libere”, a declarat el. Deși apropierea de ingerințele Uniunii Europene în politica internă a statelor nu înseamnă libertate, el și-a prezentat victoria ca pe o eliberare. A vorbit despre responsabilitatea „supraomenească” a momentului și a cerut o celebrare, dar numai până a doua zi. „Mâine ne apucăm de treabă împreună, pentru că va fi datoria noastră comună să vindecăm rănile și să îndepărtăm molozul”. O formulă care evita triumfalismul explicit, dar îl plasa pe câștigător în postura demolatorului, nu a cuceritorului.

Magyar citase în campanie din Sándor Petőfi Talpra magyar, poezia care a aprins revoluția maghiară din 1848 împotriva dominației habsburgice. Alegerea nu fusese întâmplătoare. Tisza a construit toată retorica propriei campanii pe imaginea schimbării istorice. Sâmbătă seara, la exact 23 de ani de la referendumul privind aderarea Ungariei la Uniunea Europeană, Magyar observase că istoria se repeta circular.

Demisia marionetelor

În dimineața următoare, Magyar a vorbit din nou, de data aceasta cu mai puțin lirism și mai multă precizie administrativă. A cerut demisia imediată a președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, abia după ce acesta îl invitase formal să formeze guvernul. Și nu s-a oprit acolo.

A transmis același îndemn șefilor Curții Supreme, Curții Constituționale, Curții de Conturi, Oficiului Justiției, Oficiului Concurenței și Autorității pentru Media. A vizat toate instituțiile pe care critică și le consideră populate cu oameni loiali sistemului Fidesz, nu statului de drept. „Îndemn toate marionetele care au fost la putere în ultimii 16 ani să facă același lucru”, a spus Magyar, citat de Mediafax. „Plecați, plecați. Nu așteptați până când îi vom trimite noi.”

A anunțat că primele vizite externe îl vor duce la Varșovia și Viena, urmate de Bruxelles, unde intenționează să negocieze deblocarea fondurilor europene înghețate din cauza tensiunilor cu Comisia Europeană sub Orbán. „Vom aduce acasă fondurile UE care se cuvin poporului maghiar”, a promis el. A anunțat și aderarea la Parchetul European, organismul supranațional de combatere a fraudelor financiare. E un gest simbolic și practic de repoziționare a Budapestei față de mecanismele de control ale UE.

Impuls electoral: „Inima Europei bate mai puternic”

Ursula von der Leyen a fost printre primii lideri care au reacționat, cu o frază care va rămâne în citările zilei: „Inima Europei bate mai puternic în Ungaria în această seară”. A adăugat că țara și-a revendicat drumul european și că Europa a ales întotdeauna Ungaria.

Victoria lui Magyar schimbă și geografia politică a continentului. Orbán era, alături de premierul slovac Robert Fico, principalul purtător de cuvânt al curentului eurosceptic din interiorul Uniunii. Acesta bloca sau întârzia decizii legate de Ucraina, de statul de drept, de finanțarea apărării comune. Fără Budapesta în această poziție, echilibrul intern al UE se modifică.

Cine este Péter Magyar

Péter Magyar are 45 de ani și un parcurs care ar fi fost greu de imaginat ca poveste de succes politic în urmă cu doi ani. Este avocat, fost diplomat, om al sistemului Fidesz până în 2024. Atunci a profitat de scandalul grațierii unui condamnat pentru pedofilie. Evenimentul a determinat demisiile președintei Katalin Novák și ale ministrului Justiției Judit Varga. Aceasta din urmă este fosta sa soție. E o figură centrală în fostul guvern Orbán, singura femeie din cabinet la un moment dat. Era cunoscută pentru poziții ferme privind suveranitatea națională. În ziua alegerilor, varga a postat pe pagina sa de socializare: „Eu votez pentru pace, nu pentru război. Pentru calm, nu haos. Pentru dragoste adevărată, nu manipulare. Constructorii națiunii, nu distrugătorii lor și cei care incită ungurii împotriva maghiarilor. Pentru poziția liniștită, nu pentru trădarea măgulitoare”, lăsând să se înțeleagă ce înseamnă votul pentru fostul ei soț, Péter Magyar.

Rufele s-au spălat în public

Magyar ieșise din tăcere în 2023 și a acuzat public corupția și propaganda sistemului. Atunci a fondat Tisza. El a făcut publică o înregistrare realizată în casa pe care o împărțea cu soția de atunci și copiii lor. Reacția fostei sale soții, Judit Varga, a fost una publică, pe contul ei de socializare.

„Sunt îngrozită. Péter Magyar chiar a făcut-o. De peste un an mă șantajează cu această înregistrare. A făcut o înregistrare audio secretă în casa noastră comună și acum a folosit-o pentru a-și promova ambițiile politice. Un astfel de om nu merită nicio încredere. I-am dăruit acestui bărbat 3 fii. Bărbatul care mi-a făcut asta este același căruia i-am oferit nenumărate oportunități pentru un nou început cu dragoste și speranță în anii cumpliți ai violenței domestice. Nu aș dori acest sentiment nimănui.”

Pe rețele circulă filmări cu Magyar în ipostaze indecente, se vorbește despre comportamentul său indecent în fața propriilor copii și despre un incident cu un cățel care ar fi fost pus de viu în cuptorul cu microunde. se conturează astfel, alături de cuvintele fostei soții, un posibil portret.

Evenimentul electoral al anului

La europarlamentarele din 2024, partidul a obținut 30%. Duminică, a câștigat Ungaria.

El a combinat în campanie un mesaj conservator pe teme de migrație și securitate cu o agendă ferm proeuropeană. A fost un calcul electoral care a funcționat. Acesta a atras atât alegători dezamăgiți de Fidesz, cât și centristii tradiționali și tinerii din marile orașe.

Schimbarea politică trezește aproape întotdeauna entuziasm, mai ales după ani lungi de putere concentrată într-un singur om. Victoria partidului Tisza și ieșirea lui Viktor Orbán de la conducere reprezintă un moment de răscruce. După peste 15 ani de dominație solidă, aproape 20 dacă includem și primul mandat, simplul fapt că un mecanism electoral de mobilizare a produs o asemenea ruptură este deja remarcabil.

Totuși, pericolul apare repede. Riscul de a investi prea multe speranțe într-un singur lider sau partid e evident.

Péter Magyar nu vine din afara sistemului, ci chiar din interiorul lui. El este un produs al structurilor create în jurul lui Orbán. De aceea, o schimbare la vârf nu garantează automat și o transformare reală de fond. Istoria recentă ne învață că alternanța la putere nu înseamnă întotdeauna mai multă democrație.

Discuțiile din ultimele zile s-au concentrat pe ideea de „reset”. Realitatea e mai complicată. Ungaria nu începe de la zero. Ea moștenește un sistem deja consolidat, cu instituții, rețele de influență și mecanisme de control adânc înrădăcinate. Așa cum spunea recent Attila Márton, Péter Magyar preia o întreagă arhitectură a puterii greu de demontat fără a risca să fie, parțial, reprodusă. Practic, el primește o autocrație gata construită.

Ungaria votase duminică nu doar pentru un om sau un partid. Votase pentru o direcție. Iar direcția aleasă, cu 70% din mandate, era clară. Noile principii europene, nu izolarea. Dărâmarea a ceea ce numea Magyar molozul poate a și început.