Cum vrea Veștea să reducă deficitul fără să strice investițiile. Pilonii economici ai programului de guvernare

Cum vrea Veștea să reducă deficitul fără să strice investițiile. Pilonii economici ai programului de guvernare
Imagine Reducerea deficitului bugetar este coloana vertebrală fiscală a documentului depus duminică la Parlament de premierul desemnat, Adrian Veștea(Sursa foto: pix4free)
Reducerea deficitului bugetar este coloana vertebrală fiscală a documentului depus duminică la Parlament de premierul desemnat, Adrian Veștea. Programul de guvernare țintește reducerea deficitului bugetar de la aproximativ 146 de miliarde de lei la circa 127 de miliarde de lei în acest an. Se prevede și o traiectorie ulterioară de apropiere de pragul de 110 miliarde de lei.

Programul de guvernare prevede încadrarea în ținta deficitului ESA de 6,2% din PIB pentru 2026, continuând tendința de consolidare începută anul trecut. Atunci, deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Consolidare fiscală 6,2% PIB nu va însemna, potrivit programului, reducerea investițiilor publice. Acesta este un echilibru pe care Veștea îl prezintă drept obiectivul central al mandatului său economic.

Ministerul Finanțelor și digitalizarea administrației sunt temele recurente ale programului de guvernare depus de Adrian Veștea, alături de cifrele seci, dar esențiale, ale deficitului bugetar. Documentul, înaintat Parlamentului chiar înaintea audierilor de luni și a votului programat pentru seara aceleiași zile, conturează o traiectorie fiscală precisă. Se propune ca de la 146 , să se ajungă la 127 de miliarde de lei deficit în acest an. Obiectivul este de a se apropia de 110 miliarde de lei în etapa următoare.

Deficitul bugetar din programul Veștea nu se vrea doar un exercițiu contabil. Este chiar testul de credibilitate pe care noul executiv trebuie să-l treacă în fața piețelor financiare, a Comisiei Europene și, mai presus de toate, a unui Parlament în care voturile AUR ar putea decide soarta întregului guvern.

Cifrele care contează: de la 146 la 127 de miliarde de lei

Deficitul bugetar ar urma să fie redus de la aproximativ 146 de miliarde de lei, la aproximativ 127 de miliarde de lei. Conform estimărilor de lucru, traiectoria trebuie să permită apropierea de aproximativ 110 miliarde de lei în etapa următoare, se arată în document.

Potrivit programului de guvernare, România a redus deficitul ESA de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, în timp ce deficitul bugetar a ajuns la 7,65% la finalul anului trecut. Acest traseu descendent, de la aproape un sfert din bugetul anual cheltuit pe deficit, la o fracțiune mai mică, dar încă substanțială, confirmă o tendință de consolidare care precede mandatul Veștea. Noul executiv, dacă va fi învestit, își propune să o continue și să o accelereze, până la încadrarea în ținta de 6,2% din PIB pentru 2026.

Consolidarea fiscală fără reducerea investițiilor e pariul central

Programul de guvernare prevede continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară prin aprobarea unui buget pentru anul 2027 care să respecte angajamentele asumate prin Planul Bugetar Structural pe Termen Mediu. Potrivit documentului, ajustarea deficitului ar urma să fie realizată gradual, prin combinarea disciplinei bugetare cu menținerea unui nivel realist al investițiilor publice.

Obiectivul rămâne reducerea deficitului fără întreruperea investițiilor publice și fără deteriorarea capacității de finanțare a economiei. Continuarea consolidării fiscale va fi susținută prin controlul cheltuielilor curente, prioritizarea investițiilor, creșterea colectării și reducerea risipei administrative, se menționează în programul de guvernare.

Acest echilibru, de reducere a deficitului fără sacrificarea investițiilor, este, în esență, cea mai dificilă ecuație fiscală pe care orice guvern român a încercat să o rezolve în ultimul deceniu. Documentul mai arată că beneficiile consolidării fiscale ar trebui să se reflecte în reducerea inflației, îmbunătățirea accesului la finanțare, stimularea investițiilor private și creșterea atractivității României pentru investitori.

Ministerul Finanțelor și digitalizarea, lupta împotriva evaziunii

Ministerul Finanțelor va menține un control strict asupra cheltuielilor bugetare, în special asupra cheltuielilor curente și a noilor angajamente bugetare, astfel încât procesul de ajustare a deficitului să fie susținut până în 2031. Va fi continuată tendința de reducere a cheltuielilor de personal, pentru a permite politici salariale considerate sustenabile și pentru a evita majorările ad-hoc. Programul de guvernare prevede și continuarea modernizării administrației fiscale.

Căile ar fi digitalizarea relației dintre stat și contribuabili, creșterea colectării, reducerea evaziunii fiscale și orientarea controalelor către zonele cu risc ridicat. Ministerul Finanțelor digitalizare administrație devine astfel o axă strategică declarată, nu doar un slogan tehnocrat. Documentul leagă explicit digitalizarea de obiectivul mai larg de creștere a colectării bugetare, fără majorarea fiscalității.

Reforma administrației publice și fondurile europene

În paralel, Ministerul Finanțelor ar urma să contribuie la reforma administrației publice prin evaluarea cheltuielilor în funcție de performanță, reducerea risipei și corelarea alocărilor bugetare cu rezultatele obținute. Documentul prevede și continuarea procesului de descentralizare a finanțelor publice și implicarea Ministerului Finanțelor în pregătirea următorului ciclu financiar european. Astfel,  fondurile europene ar fi integrate în strategia de dezvoltare economică a României.

Această ultimă mențiune este relevantă în contextul actual. Cu PNRR-ul aproape de termenul-limită și cu noul cadru financiar multianual european la orizont, modul în care România se pregătește pentru următorul ciclu de fonduri europene va determina, în mare măsură, capacitatea sa de a finanța investițiile fără a agrava deficitul. Nimic despre gestionarea eficientă a resurselor naturale.

Votul de la orele 21:30 și aritmetica AUR

Premierul desemnat Adrian Veștea a depus duminică la Parlament lista Cabinetului și programul de guvernare. Audierile de miniștri au început luni la orele 12, iar votul din plen va avea loc la orele 21:30. Dinspre PSD vine informația potrivit căreia ar fi nevoie de 40 de voturi de la AUR în așa fel încât să treacă Guvernul Veștea.

Programul fiscal ambițios al lui Veștea va trebui, astfel, să convingă nu doar piețele și Comisia Europeană, ci în primul rând un Parlament în care matematica investiturii rămâne extrem de fragilă. Va fi un test dublu, fiscal și politic, pe care puține guverne românești l-au trecut simultan cu succes.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!

0 comentarii Comentarii