Cum să rămâi activ și sănătos chiar și pe caniculă

Cum să rămâi activ și sănătos chiar și pe caniculă
Imagine Cum să rămâi activ și sănătos chiar și pe caniculă (sursa foto: Pixabay)
Vara este sezonul vacanțelor, grătarelor, grădinăritului, plimbărilor și concertelor în aer liber. Activitatea fizică susține sănătatea, însă temperaturile ridicate pot crea riscuri reale, mai ales pentru persoanele în vârstă. Cele mai multe afecțiuni provocate de căldură pot fi prevenite prin planificare și câteva obiceiuri simple.

Un articol publicat de AARP explică modul în care organismul reacționează la căldură și prezintă măsuri pentru prevenirea deshidratării, epuizării termice și insolației.

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor consideră căldura extremă principala cauză meteorologică de deces în Statele Unite. Temperaturile ridicate pot afecta orice persoană, însă adulții de peste 65 de ani sunt mai vulnerabili. Odată cu înaintarea în vârstă, organismul devine mai puțin eficient în reglarea temperaturii.

De ce căldura devine mai periculoasă odată cu vârsta

Corpul nu mai răspunde la căldură la fel de eficient pe măsură ce îmbătrânim. Transpirația poate deveni mai redusă, iar senzația de sete nu mai apare întotdeauna la timp. Astfel, o persoană se poate supraîncălzi sau deshidrata fără să observe imediat schimbările.

Anumite afecțiuni pot îngreuna și mai mult adaptarea organismului la temperaturile ridicate. Bolile cardiace, diabetul și afecțiunile renale influențează reacția corpului la căldură. Același efect îl pot avea diureticele, unele medicamente pentru tensiune, antihistaminicele și anumite antidepresive.

Aceste riscuri nu înseamnă că activitățile în aer liber trebuie evitate complet. Este necesară doar o atenție mai mare pentru hidratare, program și semnalele transmise de organism. Măsurile preventive permit continuarea activităților preferate fără asumarea unor riscuri inutile.

Nu aștepta până când apare senzația de sete

Senzația de sete nu este întotdeauna primul semn al lipsei de lichide. Când aceasta apare, organismul poate fi deja ușor deshidratat. De aceea, este importantă recunoașterea indiciilor timpurii și consumarea apei înaintea apariției unei stări accentuate de disconfort.

Uscăciunea gurii, saliva lipicioasă, oboseala și durerile de cap pot indica deshidratarea. Alte simptome sunt crampele musculare, amețeala sau senzația de slăbiciune la ridicare. Urina închisă la culoare și urinarea mai rară reprezintă, de asemenea, semnale importante.

Cea mai simplă metodă de prevenire este consumul regulat al apei pe parcursul întregii zile. Nu este recomandată recuperarea cantității de lichide într-un singur moment. Persoanele care fac sport, lucrează în grădină sau călătoresc pot avea nevoie de mai multe lichide.

Alimentele bogate în apă pot contribui la hidratarea zilnică. Printre variantele menționate se află pepenele, castraveții, portocalele, căpșunile și roșiile. Acestea completează consumul de apă, dar nu îl înlocuiesc.

Cum recunoști epuizarea termică

Epuizarea termică apare când organismul începe să piardă lupta cu temperaturile ridicate. Simptomele se pot instala treptat și includ transpirație abundentă, slăbiciune, oboseală, dureri de cap și greață. Pot apărea și amețeala, pulsul rapid sau pielea rece, palidă și umedă.

Persoana afectată trebuie mutată într-un spațiu răcoros sau climatizat. Hainele trebuie slăbite, iar lichidele reci pot fi consumate dacă starea permite acest lucru. Repausul și răcirea organismului determină, de obicei, ameliorarea simptomelor.

Semnele nu trebuie ignorate, chiar dacă par suportabile la început. Epuizarea termică poate evolua spre o situație mai gravă atunci când expunerea continuă. Intervenția rapidă reduce riscul apariției insolației.

Insolația reprezintă o urgență medicală

Insolația este mult mai gravă și necesită intervenție medicală imediată. Confuzia, comportamentul neobișnuit, dificultățile de vorbire și pierderea cunoștinței sunt semnale de alarmă. Pot apărea convulsii, temperatură corporală foarte ridicată și piele fierbinte, uscată sau doar ușor transpirată.

În asemenea situații, trebuie apelate imediat serviciile de urgență. Fiecare minut contează, iar tratamentul rapid poate salva viața persoanei afectate. Insolația nu trebuie tratată exclusiv prin odihnă și consum de apă.

Diferența dintre cele două afecțiuni este importantă. Epuizarea termică arată că organismul are dificultăți, iar insolația indică o urgență. Recunoașterea simptomelor poate preveni complicațiile severe.

Activitățile în aer liber trebuie planificate

Scopul nu este evitarea completă a verii, ci desfășurarea activităților în condiții mai sigure. Apa trebuie consumată constant, chiar și în absența senzației de sete. Activitățile exterioare pot fi programate dimineața sau seara, când temperaturile sunt mai scăzute.

Efortul intens trebuie limitat în intervalul cel mai călduros al zilei. Articolul indică perioada dintre orele 10:00 și 16:00 drept cea mai dificilă. Pauzele trebuie făcute la umbră sau într-un spațiu cu aer condiționat.

Hainele recomandate sunt ușoare, largi și deschise la culoare. Acestea permit circulația aerului și reduc acumularea căldurii. Persoanele în vârstă, rudele, prietenii și vecinii trebuie verificați în perioadele cu temperaturi extreme.

Protecția pielii este necesară în fiecare zi

Protejarea pielii în timpul verii înseamnă mai mult decât evitarea unei arsuri solare. Expunerea repetată la radiațiile ultraviolete se acumulează în timp. Aceasta contribuie la riscul apariției cancerului de piele, cel mai diagnosticat cancer din Statele Unite.

Înaintea ieșirii din casă trebuie aplicată o cremă cu spectru larg și factor de protecție minimum 30. Aplicarea trebuie repetată la fiecare două ore. Crema trebuie folosită mai des după înot sau transpirație abundentă.

Pălăria cu boruri largi și ochelarii care blochează radiațiile ultraviolete oferă protecție suplimentară. Umbra trebuie căutată ori de câte ori este posibil. Urechile, ceafa și partea superioară a picioarelor sunt zone uitate frecvent.

Cerul înnorat nu elimină expunerea la radiațiile ultraviolete. Razele nocive pot ajunge la piele chiar și atunci când soarele nu pare puternic. Protecția trebuie menținută indiferent de aspectul cerului.

Călătoriile pot crește riscul deshidratării

Zborurile și deplasările lungi cu mașina pot favoriza deshidratarea. Aerul din cabinele avioanelor are o umiditate foarte redusă. În timpul drumurilor lungi, oamenii petrec multe ore fără să consume suficientă apă.

O sticlă reutilizabilă trebuie păstrată la îndemână și folosită regulat. Medicamentele trebuie transportate în bagajul de mână sau într-un loc ușor accesibil. Este utilă pregătirea unei cantități suplimentare pentru câteva zile.

În timpul călătoriilor lungi, sunt recomandate ridicarea, întinderea și mersul la fiecare una sau două ore. Încălțămintea trebuie să fie confortabilă și să ofere susținere. La destinațiile călduroase, activitățile exterioare trebuie programate în momentele răcoroase.

Lista pentru zilele caniculare

Siguranța pe timpul verii nu presupune schimbări importante ale stilului de viață. Este necesară atenția acordată corpului și pregătirea din timp. Apa, îmbrăcămintea potrivită și pauzele la răcoare pot preveni numeroase probleme.

Înaintea ieșirii trebuie aplicată protecție solară și trebuie ales un echipament ușor. Semnele deshidratării și epuizării termice trebuie cunoscute. Medicamentele trebuie păstrate aproape în timpul călătoriilor.

Persoanele în vârstă trebuie verificate în perioadele caniculare, mai ales când locuiesc singure. Siguranța în fața căldurii trebuie tratată asemenea purtării centurii de siguranță. Este un obicei simplu, care protejează sănătatea fără să împiedice activitățile preferate.

0 comentarii Comentarii